CURTEA DE ARGESCurtea de Argeș
Populație
Prezentare geografică și populațieCurtea de Arges se afla situat in partea de nord a judetului Arges, la o distanta de 38 km de municipiul Pitesti, la 36 km de Ramnicu Valcea si la 45 km de Campulung.
Orasul este situat in depresiunea intracolinara a bazinului superior al raului Arges si este inconjurat de dealurile si muscelele sudice ale Muntilor Fagaras. Altitudinea medie este de 450 m.
Teritoriul orasului se desfasoara pe o suprafata de cca 75 kmp, intre urmatoarele coordonate geografice: la nord paralela de 45o10’ latitudine nordica, la sud paralela de 45o5’ latitudine nordica, la est meridianul de 24o45’ longitudine estica si la vest meridianul de 24o37’ longitudine estica.
Cadrul natural al orasului este conditionat de prezenta zonei montane din apropiere, care se afla la cca 28 km distanta si care introduce variatie si diversitate in peisajul geografic.
Situat in zona depresionara, Curtea de Arges se bucura de o clima favorabila, caracteristica versantilor adapostiti, cu temperaturi moderate tot timpul anului si precipitatii relativ abundente. In aceasta depresiune, toamna si primavara sunt frecvente ceturile, iernile sunt mai putin aspre decat la campie, iar verile sunt in general placute, cu zile insorite. Temperatura medie anuala are valori de aproape 8oC.
Evoluţia populaţiei la recensăminte:
Invățământ și cultură
Invatamant si cultura
Manifestari anuale majore
· Festivalul international de folclor „Carpati”
· Festivalul international de folclor pentru copii si tineret „Brauletul”
· Festivalul international de poezie „Noptile de poezie”
· Targul mesterilor populari
· Festivalul „Lumina din lumina”-film religios
· Festivalul „Rugamu-ne-tie”-concurs de icoane
· Zilele orasului
· Tabara de pictura
· Etapa finala- Turul Ciclist al Romaniei
- 9 gradinite
- 6 scoli generale
- 2 scoli primare
- Colegiul National Vlaicu Voda
- Grup Scolar Ferdinand I
- Grup Scolar Forestier
- Grup Scolar Agricol
- Grupul Scolar Auto
- Seminarul Teologic
- Universitatea Titu Maiorescu
- Universitatea Ecologica- Centrul Teritorial Curtea de Arges
- ASE Bucuresti- Facultatea de Relatii Economice si Internationale
De asemenea, orasul dispune de o casa de cultura « George Toparceanu » cu o capacitate de 400 de locuri, 3 camine culturale si o biblioteca publica cu aproximativ 70.000 de volume.
Muzeul municipal
Inaugurat la 29 mai 1969, pune la dispozitia publicului un patrimoniu valoros de peste 12.000 piese muzeistice (din care peste 300 fac parte din Patrimoniul National Cultural), organizat in doua expozitii de baza, care constitue in acelasi timp si doua sectii distincte, atat ca domeniu de patrimoniu : istorie si etnografie, cat si ca local de expunere.
Expozitia de baza a sectiei de etnografie si arta populara, organizata intre anii 1985-1986, este adapostita in casa ce a apartinut pictorului Dumitru Norocea si prezinta o bogata colectie de obiecte si arta populara privind ocupatiile, indeletnicirile si mestesugurule practicate de argeseni din cele mai vechi timpuri ca : olaritul cu frumoasele sale vase de ceramica, splendidele cusaturi si tesaturi argesene, costume populare, obiecte folosite la indeletnicirile casnice, cultura plantelor, pomicultura, pastoritul, vanatul, pescuitul, etc. La etajul cladirii este realizata o expozitie cu lucrari de arta plastica realizate de pictorul Dumitru Norocea si obiecte ce au apartinut acestuia in timpul vietii sale.
Expozitia de baza a sectiei de istorie este organizata, incepand cu anul 1987 intr-un local, el insusi monument istoric localizat in piateta din fata Bisericii domnesti si reda pe baza unui bogat material documentar si arheologic, episoadele cele mai importante din istoria orasului Curtea de Arges. Expozitia permanenta de istorie, proiectata tematic si structural de colectivul muzeului, este organizata in 7 sali corespunzatoare periodizarii istoriei orasului, de la vechi la nou si expune : documente realizate in facsimil ; portretele voievozilor care au domnit in Arges, realizate in bronz ; replici dupa obiectele Domnilor de la Arges (paftale, inele, aplice, sigilii, sabii, etc), o bogata colectie de numismatica, de medalii si decoratii, un valoros material arheologic. De o mare valoare istorica si artistica, piesele si obiectele muzeistice, etalate in vitrine corespunzator criteriilor si cerintelor muzeografiei romanesti, provin din descoperirile arheologice de pe raza orasului Curtea de Arges si imprejurimi, dar si din achizitii si donatii.
Program : -zilnic intre orele 9,00-16,00 (inclusiv sambata si duminica)
-luni- inchis
Adresa : Str. Negru Voda Nr.2
Telefon : 0248/721446
Economie
REPERE ECONOMICE
Date generale
In prezent in municipiul Curtea de Arges functioneaza 881 agenti economici din care : 218 in industrie, 49 in agricultura, 61 in constructii, 75 in turism, 464 in domeniul serviciilor, 75 in turism si 14 in agro-turism.
Activitatea societatilor comerciale se desfasoara in principal in urmatoarele ramuri industriale : prelucrarea lemnului (S.C.Foresta
Activitatea comerciala se desfasoara printr-o vasta retea de unitati, in marea lor majoritate cu capital privat. La aceasta retea se adauga cele 3 piete agro-alimentare.
Amenajarea hidroenergetica a raului Arges intre 1960-1965 si constructia drumului Transfagarasan, in 1974, au creat o puternica industrie energetica precum si un puternic potential turistic in zona, reprezentat de unitalile hoteliere ale S.C. Posada S.A. Din cele 19 centrale hidroelectrice in exploatare de pe raul Arges, 4 sunt pe raza orasului.
Pe teritoriul municipiului se dezvolta si agricultura, indeosebi cresterea animalelor, datorita bogatelor pasuni si fanete naturale ale teritoriului.
Olaritul-mestesug artistic traditional
Orasul Curtea de Arges, atestat documentar la 1330, a fost un important centru mestesugaresc si comercial al tarii. In Curtea de Arges si in satele din apropiere, au existat mestesugari specializati în diferite meserii, dar mai cu seama in practicarea olaritului.
Incepând cu secolul al XIV‑lea, la Curtea de Arges a început să se lucreze si ceramică monumentală, împodobindu‑se fatadele bisericilor manastiresti, iar din secolul al XV‑lea ceramica va fi întrebuintată si la decorarea interioarelor.
În secolele al XVI‑lea si al XVII‑lea, olaritul înregistrează o mare dezvoltare, în orasul Basarabilor centrul de productie fiind în vestitul cartier „Olari”. Mesterii olari au creat prima breasla, s‑au grupat în Mahalaua Olarilor si si‑au construit propria biserica, ce purta numele – „Olari”. Potrivit catagrafiei orasului Curtea de Arges din anul 1838, Mahalaua Olari era cea mai mare ca număr de locuitori: 398 de locuitori, din 1430 cati avea orasul, grupati în 107 familii; aceste familii de oraseni se ocupau cu munca pamantului si cu practicarea olaritului in completarea ocupatiei de plugarie; unii, 14 la număr, trăiau numai din ceea ce realizau prin practicarea acestei din urmă meserii.
Traditia a fost preluata si transmisa din generatie in generatie, atat de mesterii locali, cat si de unitătile de profil ceramic. La inceputul secolului al XX‑lea, la Curtea de Arges functiona Scoala de Meserii, care avea si o sectie de ceramică. La mijlocul veacului respectiv a luat fiintă prima unitate de profil, prin asocierea liberă a micilor meseriasi în cadrul cooperativei mestesugăresti, iar din anul 1971 functionează o fabrică de portelan menaj.
In zilele noastre, personalitatea artistica pe care si‑au castigat‑o ceramica si Centrul ceramic de la Curtea de Arges în decursul istoriei este reprezentata printr‑un singur mester olar în viată, Magraon Vasile (care produce vase traditionale în propria‑i gospodărie si le comercializeaza la targuri), ca si prin două societăti comerciale de renume (ARPO SA si ARGCOMS SOCOM), a caror gama variata si diversificata de produse ceramice aminteste de strălucirea de alta data a fastuosului centru ceramic de la Curtea de Arges.
Istoric
Istoric
Orasul Curtea de Arges din zilele noastre nu este cel mai vechi din tara, dar se numara printre acelea in care populatia autohtona este atestata de cateva milenii. O dovada sigura o constitue urmele materiale descoperite in sapaturile arheologice de data relativ recenta efectuate pe teritoriul orasului, in valea Tirgului, la Radovanu, precum si in imprejurimi ( la Poienari, Valea Danului, Vilsanesti, Zigoneni, Baiculesti, Tutana, Retevoiesti).Aceste descoperiri atesta viata umana inca din paleolitic si neolitic, asadar cu mii si zeci de mii de ani in urma.
In secolul al XIII-lea (1247), Curtea de Arges a fost resedinta de scaun a voievodului Seneslau, al carui fiu Basarab, a unit sub sceptrul sau toate cnezatelor si voievodatele dintre Carpati si Dunare intr-o singura tara, Tara Romaneasca.
In vara si in toamna anului 1330 s-a desfasurat in aceste locuri razboiul dintre Basarab I Intemeietorul si Carol Robert, regele Ungariei., razboi in care orasul Arges capitala Tarii Romanesti, devenise simbolul rezistentei populare impotriva cotropirii vrasmase, simbolul luptei pentru independenta tanarului stat romanesc. Ostile lui Basarab I Intemeietorul au zdrobit pe cele maghiare in defileul Carpatilor, la locul ramas in istorie sub numele de Posada.
Intre anii 1352-1364 a domnit Nicolae Alexandru fiul lui Basarab I, care a consolidat pozitiile interne si internationale ale tarii si a infiintat la Arges prima mitropolie a tarii (1359).Tot prin stradania lui s-a terminat constructia bisericii Sf. Nicolae domnesc care va deveni prima necropola a domnilor ramani dintre Carpati si Dunare.
In continuare a domnit intre anii 1364-1377 Vladislav I (Vlaicu). A fost unul dintre primii domni munteni care au sprijinit intensificarea legaturilor comerciale dintre Tara Romaneasca si orasele din Transilvania, a infiintat la Arges prima monetarie a tarii. Pe vremea lui a fost creata prima scoala locala, la care invatau fii orasenilor. De la Vladislav I, al carui mormant se pastreaza de cateva secole in biserica Sf. Nicolae domnesc, ne-a ramas cel mai vechi document intern, scris la Arges la 25 noiembrie 1369.
A urmat la domnie Radu I (1377-1383), Dan I (1383-1386) si Mircea cel Batran (1386-1418) iar orasul a devenit in secolul al XIV-lea prima capitala a Tarii Romanesti, a statului cuprins intre Carpati, Dunare si Marea Neagra.
Daca in secolul al XIV-lea Argesul ca asezare urbana era considerat principalul centru politic, economic si cultural al Tarii Romanesti, pe teritoriul caruia curtea domneasca, prin fastul si stralucirea ei, atinsese un nivel european, pe timpul domniei lui Mircea cel Batran orasul avea sa atinga culmile cele mai inalte, devenind un factor hotarator in relatiile internationale din sud-estul Europei. La curtea domneasca din Arges au venit la acea vreme solii din Ungaria, Polonia, Transilvania si din Imperiul otoman pentru a incheia fie tratate de alianta, fie conventii comerciale. Aici a alcatuit Mircea cel Batran planul companiei contra otomanilor pe care-i va zdrobi la Rovine(1394).
Pilda lui Mircea cel Batran avea sa fie urmata rand pe rand de Dan al II-lea, numit si Dan cel Viteaz, apoi de Alexandru Aldea, de Vlad Dracul si de fiul sau Vlad Tepes, prin continuarea luptei impotriva amenintarilor otomane pe de o parte, iar pe de alta prin sporirea institutiilor culturale ale orasului si consolidarea privilegiilor localnicilor ca oameni liberi aflati sub protectia domniei.
Din 1418 pana in 1431 capitala Tarii Romanesti a fost cand la Arges, cand la Tirgoviste, Argesul ramanind adesea numai o resedinta temporara si ocazionala a domniei.
In primul deceniu al secolului al XVI-lea, aceasta noua destinatie data orasului a determinat insasi schimbarea numelui asezarii in Curtea de Arges.
In primele decenii ale secolului al XVI-lea, a fost ridicata biserica manastirii Argesului, ctitoria lui Neagoe Basarab, domnul Tarii Romanesti (1512-1521). Vremea in care a trait acesta a fost caracterizata de istorici ca o epoca de stabilitate interna, de importanta creatie culturala si de curajoasa orientare in relatiile internationale.
Fara a straluci prin fapte de arme, fara a se ridica fatis impotriva dominatiei otomane, el a continuat politica de consolidare a statului feudal Tara Romaneasca. De asemenea, Neagoe Basarab avea sa imbogateasca literatura romaneasca cu un tratat de educatie politica si morala, dar si de gandire filozofica, alcatuit la Curtea de Arges si cunoscut sub numele de « Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie ».
Zugravirea bisericii manastirii Argesului n-a putut fi ispravita inainte de trecerea intru cele vesnice a lui Neagoe Basarab. Asadar, ginerele voievodului, Radu de
Incepand cu anul 1866, odata cu urcarea pe tronul Romaniei a Regelui Carol I, orasul a reintrat in atentia istoriei. Intre 1886 - 1890 se construiste in parcul Manastirii Argesului, amenajat in stil frantuzesc, Palatul Episcopal, unde regele avea sa-si petreaca adesea timpul. Parcul din jurul Bisericii si Palatului este de unic, in special datorita imaginii create de frunzisul copacilor care au o particularitate si anume aceea ca nu gasesti doi arbori de acelasi fel alaturati.
De-a lungul domniilor regale Curtea de Arges a fost adesea vizitat de altetele regale, mai mult chiar, acestia alegandu-si drept necropola Manastirea Argesului, unde se afla mormintele acestora: Carol I (1866 - 1914) si Regina Elisabeta, cunoscuta si sub numele de Carmen Silva, Ferdinand I (1914 - 1927) si Regina Maria, iar incepand cu februarie 2003 si al Regelui Carol II.
