Stiri

Cu Tudor Gheorghe, la Goleşti!

Sat, 04 Sep 2010 00:00:00 +0100

Eveniment de înaltă ţinută, astăzi, la Muzeul Goleşti. Acolo vor fi onoraţi Fiii Argeşului şi Cetăţenii de Onoare ai judeţului, în domeniile Armată, Justiţie şi Religie. La manifestările artistice care vor avea loc cu acest prilej va fi prezent, din nou, maestrul Tudor Gheorghe, care va susţine un recital.

Programul Zilei Fiilor şi Cetăţenilor de Onoare ai Argeşului, ediţia a IV-a, va fi deschis astăzi, la ora 11, la Muzeul Goleşti, cu intonarea Imnului de stat şi cu un cuvânt al preşedintelui Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu.
Orele: 11.15-12: Acordarea titlului şi a distincţiei de Fiu/Fiică al/a Argeşului şi de Cetăţean de Onoare (domeniul Armata);
12-12.10: Moment artistic, grup de dansatori Brăduleţ;
12.10-12.30: Acordarea titlului şi a distincţiei de Fiu/Fiică al/a Argeşului şi de Cetăţean de Onoare (domeniul Justiţie);
12.30-12.40: Moment artistic, „Căluşarii” de la Stolnici;
12.40-13: Acordarea titlului şi a distincţiei de Fiu/Fiică al/a Argeşului şi de Cetăţean de Onoare (domeniul Religie);
13-13.10: Program artistic oferit de elevii Şcolii de Arte şi Meserii;
13.10-13.40: Acordarea titlului şi a distincţiei de Recunoştinţă şi Excelenţă;
13.40-14.10: Recital Tudor Gheorghe;
14.10-14.50: Acorduri ale Fanfarei „Valahia” (Giurgiu);
14.50-18: Program artistic: Ansamblul „Dorul”, Orchestra „Doina Argeşului”, Grupul folcloric „Doruri Muscelene”, Spectacol Estrada Teatrului „Al. Davila”;
18-19: Recital KISS& LOVE
15.30-16: Inaugurare expoziţie şi fond documentar „Fiii Argeşului”; lansare Catalog „Fiii Argeşului”, vol. III, şi a volumului „Însemnare a călătoriei mele, Constantin Radovici din Goleşti”;
19-20: Vizită în muzeu.

Piteştiul, oraşul de „vis” cu termoficare de coşmar

Fri, 03 Sep 2010 02:35:09 +0100

„Termo Calor Confort”, un nume mai puţin inspirat şi mai mincinos ca ăsta pentru „noua” societate locală de termoficare nici că se putea! Care confort? La robinetul de apă caldă curge, adeseori, apă rece, iar la iarnă, fiţi convinşi, alte avarii vă vor lăsa fără căldură în case. Cine l-a catalogat ca fiind un oraş de vis a „uitat” complet că Piteştiul are o termoficare publică de coşmar.
Încă o are pentru că mulţi locuitori ai municipiului nu îşi permit o centrală de apartament. Dacă majoritatea covârşitoare a piteştenilor ar fi avut bani să-şi câştige independenţa faţă de sistemul centralizat de termoficare, acesta din urmă ar fi dat ortul popii. Nu este cazul. Chiar şi în ciuda numărului consistent de debranşări din ultimii ani, zeci de mii de apartamente au rămas, pe mai departe, sub „papucul” termoficării de stat.

La începutul anului, în ianuarie-februarie, au fost nu mai puţin de trei avarii de amploare pe parcursul a trei săptămâni. Piteştiul a devenit atunci subiect principal al buletinelor de ştiri ale televiziunilor de la Bucureşti. Am ajuns de râsul ţării. Probleme cu sistemul centralizat de furnizare a căldurii şi a apei calde au mai toate oraşele din România. Însă, să-ţi pocnească ţevile magistrale de atâtea ori într-o perioadă atât de scurtă a reprezentat, totuşi, o premieră naţională absolută. Dar ce ne aşteaptă iarna care vine?
Sunt toate „şansele” ca povestea să se repete. O recunoaşte, cu jumătate de gură, şi Aurelian Niţă. Directorul fostului serviciu public de termoficare rebotezat, recent, societate admite că astfel de avarii sunt posibile şi în iarna 2010-2011. I-am adresat o întrebare în acest sens într-o conferinţă de presă la care a participat la invitaţia lui Tudor Pendiuc. Uşor încurcat de prezenţa primarului, Aurelian Niţă a încercat, iniţial, să se „fofileze”. În cele din urmă, omul a avut bunul simţ să răspundă cinstit.

Nu caut acum vinovaţii. Oricum aş pierde vremea degeaba pentru că trăim în ţara în care, de obicei, nimeni nu este responsabil de nimic. Pe de altă parte, autorităţile, atât cele locale, cât şi cele guvernamentale, au un talent aproape diabolic în a se spăla pe mâini, în a-şi arunca pisica moartă unele altora şi, în general, în a ne „aburi”. Ori pe noi nu ne interesează certurile lor şi „argumentele” tehnice pe care ni le oferă. Vrem două lucruri, mari şi late, când vorbim despre încălzirea apartamentelor la iarnă în sistem centralizat: factura să nu fie mai scumpă ca iarna precedentă şi să nu existe avarii care să ne ţină cu caloriferele îngheţate ore sau, mai rău, zile la rând.
„Evenimentul Zilei”, care susţine că a întocmit clasamentul pe baza voturilor de la cititori, a poziţionat Piteştiul pe locul doi printre oraşele de vis, în care merită să trăieşti, ale României. Dacă e să cred că a fost vorba de un concurs onest, atunci spun că sigur votanţii nu au luat în calcul şi sistemul centralizat de termoficare al municipiului, ale cărui servicii sunt jalnice.

MIHAI PAUL CODUNAS
mihaipaulcodunas@yahoo.com

Doctorul Matrozi, victimă în Operaţiunea Diareea

Fri, 03 Sep 2010 02:32:02 +0100

„Vreau să uit acest moment neplăcut din viaţa mea” • Sancţiunea dictată de directorul medical al Spitalului Judeţean, Anci Ionescu, este cu atât mai imorală cu cât dr. Matrozi este nevinovat şi peste două săptămâni urmează să se pensioneze • Sancţiunea primită va fi înscrisă în cartea de muncă şi este singurul „avertisment” într-o carieră medicală de excepţie, de peste 35 de ani
Săptămâna trecută, Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean s-a întrunit de urgenţă. Motivul? O adresă oficială trimisă de primarul Pendiuc, prin care acesta solicita cercetarea în regim fulger a unui diagnostic urât mirositor: o diaree care-l băgase în concediu medical pe un angajat al primăriei, chiar în ziua în care omul urma să semneze preavizul de disponibilizare. S-a stat, s-a gândit, s-a analizat problema pe toate feţele, iar la finalul şedinţei mai marii de la Spitalul Judeţean au tras o concluzie istorică. Vinovat pentru „incapacitatea temporară” de muncă (diaree, mai pe româneşte) a inginerului de la Primăria Piteşti a fost găsit doctorul Alexandru Matrozi, şeful Secţie de Boli Infecţioase. Fără să-i tremure mâna, directorul medical al Spitalului Judeţean, Anci Ionescu, l-a sancţionat pe doctorul Matrozi cu „avertisment scris”. Este prima sancţiune pe care un medic de talia lui Alexandru Matrozi a luat-o în atâţia zeci de ani de profesie. Drept mulţumire pentru o carieră fără pată, aşa cum a avut doctorul Matrozi, sancţiunea va fi trecută şi în cartea de muncă. Ne-am permis să-l „avertizăm” şi noi pe doctorul Matrozi cu un „interviu” care va rămâne în cartea… de muncă a ziarului nostru.

„Vreau să uit acest moment neplăcut din viaţa mea”

Cum comentaţi sancţiunea primită?

- Simplu. Nu doresc să vorbesc pe marginea acestui subiect.

Înseamnă că am venit degeaba?

- Nu. Puteţi să mă întrebaţi orice, dar mai puţin despre cazul respectiv.

Păi, pe mine mă cam doare stomacul, domnu’ doctor! Credeţi că aş putea să fac diaree?

- Depinde ce aţi mâncat în ultima vreme şi ce lichide aţi consumat…

Angajatul Primăriei Piteşti, care a făcut diaree, ce mâncase?

- Nu ştiu. Concediul medical i l-a acordat medicul său de familie. Eu i-am eliberat acelui om o simplă adeverinţă prin care am specificat că nu era bolnav infecţios. Atât şi nimic mai mult. Ba, dimpotrivă, adeverinţa eliberată de mine nu includea niciun fel de restricţii de muncă.

Atunci de ce v-au sancţionat?

- Pentru că nu am ştiut dedesupturile acestui scandal. Abia în urma articolului scris de dvs, am aflat şi eu că acel om se afla pe lista de disponibilizări a Primăriei Piteşti.

Vă deranjează sancţiunea primită?

- V-am spus că nu comentez.

Refuzul dumneavoastră îmi strică interviul.

- Vă preţuiesc pentru ceea ce faceţi ca jurnalist, dar nu vreau să-mi închei cariera aruncând cu noroi în unii sau alţii. Peste două săptămâni, adică pe 15 septembrie, împlinesc 65 de ani, şi cu acea dată o să fiu pensionar. Sincer, vreau să uit acest moment neplăcut din viaţa mea. Oricum, s-a ajuns prea departe cu tot ceea ce se întâmplă în sistemul nostru de sănătate. Nu ştiu unde se va ajunge, fiindcă este un haos total, iar ce este şi mai dureros este că cei care au de suferit cel mai mult sunt tot pacienţii. Pentru restul lumii, nu am decât un singur mesaj: funcţiile sunt trecătoare.l Sancţiunea dictată de directorul medical al Spitalului Judeţean, Anci Ionescu, este cu atât mai

imorală cu cât dr. Matrozi este nevinovat şi peste două săptămâni urmează să se pensioneze

l Sancţiunea primită va fi înscrisă în cartea de muncă şi este singurul „avertisment” într-o carieră
medicală de excepţie, de peste 35 de ani

Săptămâna trecută, Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean s-a întrunit de urgenţă. Motivul? O adresă oficială trimisă de primarul Pendiuc, prin care acesta solicita cercetarea în regim fulger a unui diagnostic urât mirositor: o diaree care-l băgase în concediu medical pe un angajat al primăriei, chiar în ziua în care omul urma să semneze preavizul de disponibilizare. S-a stat, s-a gândit, s-a analizat problema pe toate feţele, iar la finalul şedinţei mai marii de la Spitalul Judeţean au tras o concluzie istorică. Vinovat pentru „incapacitatea temporară” de muncă (diaree, mai pe româneşte) a inginerului de la Primăria Piteşti a fost găsit doctorul Alexandru Matrozi, şeful Secţie de Boli Infecţioase. Fără să-i tremure mâna, directorul medical al Spitalului Judeţean, Anci Ionescu, l-a sancţionat pe doctorul Matrozi cu „avertisment scris”. Este prima sancţiune pe care un medic de talia lui Alexandru Matrozi a luat-o în atâţia zeci de ani de profesie. Drept mulţumire pentru o carieră fără pată, aşa cum a avut doctorul Matrozi, sancţiunea va fi trecută şi în cartea de muncă. Ne-am permis să-l „avertizăm” şi noi pe doctorul Matrozi cu un „interviu” care va rămâne în cartea… de muncă a ziarului nostru.

„Vreau să uit acest moment neplăcut din viaţa mea”

l Cum comentaţi sancţiunea primită?
- Simplu. Nu doresc să vorbesc pe marginea acestui subiect.
l Înseamnă că am venit degeaba?
- Nu. Puteţi să mă întrebaţi orice, dar mai puţin despre cazul respectiv.
l Păi, pe mine mă cam doare stomacul, domnu’ doctor! Credeţi că aş putea să fac diaree?
- Depinde ce aţi mâncat în ultima vreme şi ce lichide aţi consumat…
l Angajatul Primăriei Piteşti, care a făcut diaree, ce mâncase?
- Nu ştiu. Concediul medical i l-a acordat medicul său de familie. Eu i-am eliberat acelui om o simplă adeverinţă prin care am specificat că nu era bolnav infecţios. Atât şi nimic mai mult. Ba, dimpotrivă, adeverinţa eliberată de mine nu includea niciun fel de restricţii de muncă.
l Atunci de ce v-au sancţionat?
- Pentru că nu am ştiut dedesupturile acestui scandal. Abia în urma articolului scris de dvs, am aflat şi eu că acel om se afla pe lista de disponibilizări a Primăriei Piteşti.
l Vă deranjează sancţiunea primită?
- V-am spus că nu comentez.
l Refuzul dumneavoastră îmi strică interviul.
- Vă preţuiesc pentru ceea ce faceţi ca jurnalist, dar nu vreau să-mi închei cariera aruncând cu noroi în unii sau alţii. Peste două săptămâni, adică pe 15 septembrie, împlinesc 65 de ani, şi cu acea dată o să fiu pensionar. Sincer, vreau să uit acest moment neplăcut din viaţa mea. Oricum, s-a ajuns prea departe cu tot ceea ce se întâmplă în sistemul nostru de sănătate. Nu ştiu unde se va ajunge, fiindcă este un haos total, iar ce este şi mai dureros este că cei care au de suferit cel mai mult sunt tot pacienţii. Pentru restul lumii, nu am decât un singur mesaj: funcţiile sunt trecătoare.
Ionuţ STANCIU

De ziua lui, stareţul de la Piscul Negru a dat o petrecere pentru homosexuali

Fri, 03 Sep 2010 02:28:07 +0100

Dezvăluire şocantă a unui martor ocular
Se îngroaşă gluma! Apar tot mai multe informaţii, unele incredibile, despre cuibuşorul de nebunii de la mănăstirea Piscul Negru de pe Transfăgărăşan. Articolul publicat de noi săptămâna trecută -Un călugăr gay de la Piscul Negru agaţă clienţi pe Internet- a produs reacţii dintre cele mai neaşteptate. Chiar în ziua apariţiei articolului, ne-a sunat Emil Dumitru, călugărul gay alungat din Argeş de către ÎPS Calinic, după ce s-a descoperit că acesta are cont pe un site destinat homosexualilor. Dialogul cu fratele Emil este super-interesant. Însă bomba vine dintr-un interviu pe care l-am realizat cu un „zidar” din Constanţa. E vorba de un personaj cheie ce a participat, alături de alţi patru prieteni, pe data de 4 iulie, la petrecerea organizată de ziua stareţului Nicolae Constantinescu, chiar la Mănăstirea Piscul Negru. Dezvăluirile sunt şocante, deoarece ziua stareţului ar fi fost organizată în stil gay, iar o filmare de la petrecerea de pomină, pe care apar mai mulţi preoţi şi călugări homosexuali, ar fi ajuns şi în mâna Arhiepiscopului Calinic, după cum susţine sursa noastră.
• Cum aţi ajuns să-l cunoaşteţi pe preotul Nicolae Constantinescu, stareţul de la Piscul Negru?
- Anul trecut, dânsul a venit la Constanţa, la mare. Aşa ne-am cunoscut, pe plajă. Ne-a spus că este preot şi că lucrează la construcţia unei biserici pe Transfăgărăşan. Aflând că noi suntem o echipă de zidari, ne-a propus să mergem acolo şi să muncim alături de el.
l Aţi tocmit vreun preţ, atunci?
- Nu. Dânsul a spus că ne tocmim la faţa locului.
• Când aţi sosit la Mănăstirea Piscul Negru?
- În această vară, în iulie. Am fost cinci persoane care vroiam să lucrăm ca zidari, la biserică. Am ajuns pe la 10 dimineaţa, la Piscul Negru şi în acea zi era chiar ziua de naştere a părintelui Nicolae. Numai că, odată ce am ajuns acolo, ne-am dat seama că nu este vorba de nicio lucrare şi că, de fapt, popa se ocupă cu alte lucruri, iar lucrarea pentru care fusesem chemaţi era cu totul alta…
l La ce vă referiţi?
- Părintele Nicolae Constantinescu a început să ne facă tot felul de propuneri indecente şi l-am refuzat.
• În ce constau aceste propuneri indecente?
- Păi, ne mângâia, punea mâna pe noi, pe unde nu trebuie, şi tot felul de chestii din astea.
• Cât aţi stat la Piscul Negru?
- În acea zi, în care am ajuns, dar şi peste noapte, când am fost invitaţi să luăm parte la petrecerea organizată de ziua preotului.
l A venit multă lume în acea seară, la ziua părintelui stareţ de la Piscul Negru?
- O grămadă. Cei mai mulţi erau preoţi homosexuali din Craiova, Vâlcea şi Piteşti, dar au mai venit şi unii care spuneau că lucrează pe la Guvern.
• Ce s-a întâmplat la acea petrecere?
- Dezmăţ în toată regula. Dansuri între bărbaţi şi multe alte chestii. Noi avem şi o filmare cu ce s-a întâmplat în acea noapte şi pe care i-am dat-o şi şefului lor de la Argeş, Calinic.
• Cum aţi ajuns la Arhiepiscopul Calinic şi de ce?
- Păi, a doua zi, după petrecere, i-am spus lui Nicolae că nu este de noi acolo. Apoi i-am zis să ne dea bani de drum, să ajungem înapoi acasă, la Constanţa. A refuzat şi din acest motiv am şi mers la Curtea de Argeş. Acolo, după un hotel mare (n.red. – e vorba de Hotelul Posada) se află nişte clădiri ale Episcopiei. Ne-am întâlnit cu Calinic, i-am spus ce am păţit la Piscul Negru şi i-am dat şi filmarea cu tot ceea ce s-a întâmplat la ziua preotului Nicolae. Calinic ne-a dat de la el trei milioane şi jumătate, ca să ajungem la Constanţa şi ne-a spus că o să aibă el grijă de Nicolae. Când i-am spus ce face părintele, Calinic a început să ne spună că este bătrân, că e bolnav, aşa şi pe dincolo. Oricum pe noi nu ne interesează chestiile astea şi ceea ce face Nicolae. Din punctul nostru de vedere, îşi merită soarta fiindcă şi-a bătut joc de noi şi ne-a chemat de la Constanţă, doar ca să ne ia la mişto. Un om precum acesta nu trebuie să trăiască printre noi, mai ales că este şi preot. Mergeţi şi urmăriţi ce se întâmplă la Piscul Negru şi o să vă convingeţi că nu mint un cuvânt. Să fiţi atenţi la cei care vin să se cazeze acolo, sunt tot felul de oameni ciudaţi, care, sub pretextul că se cazează, fac alte lucruri.
• Despre un anume Emil sau „Fosforelboy”, un călugăr de încredere al stareţului de la Piscul Negru şi care agăţa clienţi pe Internet, aţi aflat ceva?
- Bravo, domne’, văd că aveţi şi dumneavoastră informaţii despre ce se întâmplă pe acolo! Haideţi să vă mai dau un pont, ca să vedeţi că nu v-am minţit cu nimic. Preotul Nicolae este poreclit şi Bilă şi este un client frecvent al barului de gay „La Fery” din Braşov. Intraţi pe Internet şi căutaţi acest bar şi o să vă convingeţi singur. Făceţi-i, domne’, de râs că ăştia nu sunt preoţi…

Ce explicaţie are “Fosforelboy” – “Cineva mi-a furat adresa şi a postat-o pe site-ul gay”

Buna ziua părinte Emil Dumitru, înţeleg că ne-aţi sunat…
- Da, fiindcă aţi publicat un articol în care mă faceţi vedetă. Eu sunt plecat din Argeş, mă aflu acasă în Călăraşi, dar am fost sunat şi mi s-a citit articolul în care afirmaţi că sunt gay şi alte bazaconii.
• Păi, şi nu sunteţi gay?
- Nu sunt, Doamne apără! N-am nimic împotriva acestor oameni, ei trebuie înţeleşi, că sunt foarte chinuiţi, săracii, trebuie să se dedubleze permanent. Nu mai suntem pe vremea comunismului să-i punem la zid…
• Bun, şi dacă nu sunteţi gay, după cum susţineţi, cum explicaţi că aveţi şi pagină de Internet, unde e publicat şi ID-ul dvs de mess „Fosforelboy”?
- Cineva mi-a furat adresa şi nr. de telefon şi le-a publicat acolo, pe site-ul acela pentru gay. M-a mai sunat cineva, acum câteva zile, să mă întrebe dacă nu am nevoie de pastile energizante şi alte prostii…
• Şi de ce apar datele dvs taman pe un site pentru homosexuali, şi nu pe unul de socializare pur şi simplu?
- Nu ştiu, sunt rău voitori care vor să lovească în biserică, comandând astfel de articole. Pentru că de asta v-am şi sunat, să-mi spuneţi cine v-a dat informaţiile, că e foarte păcat că loviţi în biserică…
• Dar de ce băgaţi, părinte, în faţă biserica?
- Nu-mi spuneţi părinte, că nu sunt părinte.
• Şi atunci cum să vă spun, frate Emile, domnul Emil?
- Da, spuneţi-mi domnul Emil.
• Domnu’ Emil, din câte ştim, ÎPS Calinic v-a alungat de la Piscul Negru în momentul când a aflat că sunteţi homosexual, tocmai ca să atenueze un posibil scandal.
- Nu este adevărat, am plecat de bunăvoie, prin demisie.
• Şi de ce v-aţi dat totuşi demisia, trebuie să fi avut un motiv anume?
- De lene, poftim! N-am mai vrut să stau la Piscul Negru şi am plecat de acolo.
• Daţi-mi voie să nu vă cred, mai ales că ştiu cât eraţi de apropiat cu părintele stareţ Nicolae Constantinescu, care v-a protejat tot timpul.
- Spuneţi-mi degrabă cine v-a dat toate aceste informaţii, că ştiţi că pot să vă dau în judecată…
• E dreptul dvs, poate că aşa aflăm adevărul întreg…
- Să ştiţi că faceţi mare păcat lovind în biserică şi în părintele stareţ, care e foarte bolnav, săracu’… Sunt destui pe care i-a găzduit la Piscul Negru, le-a dat să mănânce şi să bea, iar acum dau în el prin ziare. Eu am stat patru ani la mănăstire, la Piscul Negru, şi ştiu ce fel de om este părintele stareţ. Până la urmă tot aflu cine v-a dat informaţiile. Dar de ce nu-l sunaţi mai bine şi pe părintele stareţ, ca să-l întrebaţi despre mine, că el ştie tot adevărul?
• Nu îl lasă arhiepiscopul să vorbească, comunicarea cu presa se poartă doar prin biroul de presă al Arhiepiscopiei.
- Mare păcat îşi fac cei de la Arhiepiscopie că nu îl lasă să vorbească. Sunt şi în biserică destui oameni chinuiţi. Iar părintele stareţ este un om foarte bolnav, mi-e şi frică să nu păţească ceva. E mare păcat că îl sapă unii şi alţii…
• Aţi fost la ziua părintelui stareţ în vara aceasta, pe 4 iulie, la Piscul Negru?
- E o minciună ce aţi scris în ziar, eu n-am fost la acea petrecere.
• Păi tocmai asta e, n-am scris că aţi fost dvs la acel chef, ci alţi tineri veniţi de prin Dolj, Vâlcea, Braşov şi Constanţa. Dar văd că aveţi cunoştinţă despre această petrecere…
- Lăsaţi-mă în pace, eu nu ştiu nimic, n-am fost acolo. Spuneţi-mi cine v-a dat informaţiile despre mine şi de unde aţi luat pozele, că vă dau în judecată…
Pagină realizată de Gabriel Grigore şi Ionuţ Stanciu

Opriţi-l! Face avere pe seama fiicei bolnave de leucemie

Fri, 03 Sep 2010 02:25:58 +0100

Cornel Ionuţ Fuiorea, paznic la Spitalul de Psihiatrie din Vedea, ne-a impresionat în urmă cu câteva luni, atunci când a venit la sediul redacţiei noastre. Ne-a rugat să mediatizăm cazul Loredanei, fetiţa lui bolnavă de leucemie şi care avea nevoie de 150 000 de euro pentru un transplant de măduvă la o clinică italiană din Pavia. L-am sprijinit pe Cornel Fuiorea pentru că fetiţa este, într-adevăr, bolnavă. Numai că, în ultima vreme, au început să ne parvină din ce în ce mai multe semnale negative privind modul în care părintele gestionează banii strânşi din donaţii. Ne-am început investigaţia monitorizând mai întâi site-rile înfiinţate de tată pentru colectarea donaţiilor către fiica lui. Primul beculeţ ni s-a aprins în momentul în care am descoperit că administratorul site-ului care găzduia blogul „loredana.netta.ro” a întrerupt furnizarea serviciilor de găzduire pe data de 13 iulie, a.c. Am mers pe fir şi aşa am ajuns la Slatina, unde am aflat că directorul filialei Prima TV, Florin Tican, a întrerupt campania de mediatizare a cazului după ce a primit mai multe semnale despre modul de comportament şi credibilitatea lui Cornel Fuiorea. Aşa am aflat că şi administratorul site-ului „loredana.netta.ro” a suspendat blogul, după ce a primit o avalanşă se semnale asemănătoare. A fost o reacţie în lanţ, dovadă că Antena 1 Piteşti, Antena 1 Bucureşti, dar şi alte posturi naţionale şi ziare locale au procedat la fel. Un avertisment dur a fost postat, sub formă de comentariu on-line, şi pe site-ul ziarului „Valea Prahovei”: “Investigaţi cazul. E fraudă pe fată. Tatăl fetiţei a strâns de ceva timp banii necesari, şi acum se lăfăie !” Plecând aşadar de la toate aceste semnale îngrijorătoare, am pornit propria anchetă în acest caz.

Concetăţenii din Vedea l-au luat la ochi

Săptămâna trecută, ne-am deplasat la Vedea, comuna în care locuieşte familia Fuiorea. Primul popas l-am făcut la Spitalul de Psihiatrie, acolo unde Cornel Fuiorea este angajat ca paznic. De la colegii de serviciu am aflat că omul se află de vreo patru luni în concediu fără plată, întrucât a început o amplă campanie de strângere de fonduri, prin ţară, pentru operaţia fetiţei sale. Însă, atât colegii de serviciu cât şi oamenii din comună au şi ei temerile lor în ceea ce-l priveşte pe Cornel Fuiorea. Suspiciunile lor au fost ridicate la fileu în momentul în care, în plină campanie de strângere de fonduri pentru fetiţa lui, Cornel Fuiorea şi-a permis să-şi cumpere o Skoda Octavia nouă nouţă, deşi în garaj mai avea un Logan nou.
”Are un stil de a impresiona ieşit din comun. La început, oamenii prin comună l-au ajutat, ne-a spus o consăteancă de-a lui Fuiorea, dar l-au luat la ochi şi chiar l-au apostrofat să nu mai vină la poarta lor să ceară bani, dacă şi-a permis, recent, să-şi cumpere o maşină scumpă. Când ai copilul bolnav, nu-ţi permiţi astfel de luxuri până când nu rezolvi problema copilului. În Piteşti nu există vreo instituţie la care să nu fi pus o cutie pentru donaţii. Are vreo şapte şi pe la hypermarket-ul Real. Şi la Casa Pensionarilor a pus o cutie de donaţii pentru că, oricât ar fi de amărât omul, când vede poza fetiţei, pune un bănişor. Mai mult, mi-a spus nora mea, atunci când a fost la mare, că avea cutii puse la Podul Cernavodă şi pe tot litoralul românesc. Se duce cu cutia milei pe la toate mănăstirile, a fost până şi la înmormântarea Mădălinei Manole, unde a impresionat o artistă care i-a dat o sumă importantă de bani. Cineva ar trebui să-l controleze câţi bani a adunat. În conturi se poate verifica, dar câţi bani a adunat el, din cutia milei, nimeni nu poate şti…. A strâns la bani, de nici el nu mai ştie cât. Acum trăieşte pe picior mare, că-şi poate permite…”

Colegii îl arată cu degetul

Despre Cornel Fuiorea, nici colegii de serviciu de la Spitalul Vedea nu au cuvinte de laudă. Deşi fetiţa este bolnavă iar drama familiei există, toţi au fost deranjaţi de atitudinea ipocrită a lui Cornel, care încearcă să profite de boala copilului pentru a obţine anumite avantaje. De exemplu, dl Fuiorea vrea cu orice chip să fie trecut din postul de portar în cel de asistent medical, fiindcă susţine că ar fi absolvit nişte cursuri particulare. Marjând pe boala copilului, el a reclamat conducerea Spitalului de Psihiatrie de la Vedea la capii judeţului, ba chiar şi la Ministerul Sănătăţii. A cerut un post de asistent medical, care, în opinia lui, ar fi mai bine plătit decât cel de portar pentru care ia, totuşi, un salariu de 1200 lei lunar. De aproape patru luni, Cornel Fuiorea a renunţat şi la aceşti bani, aflându-se în concediu fără plată. Deşi perioada acestui concediu a expirat, n-a mai venit să şi-l prelungească, deşi i s-au trimis mai multe adrese, prin poştă, pe care a refuzat însă să le primească. Tot angajaţii de la Vedea ne-au mai spus că, înainte de a fi portar, Fuiorea a fost infirmier la spital, perioadă în care a făcut câteva golănii. De exemplu, într-o seară, el s-a dus la asistenta de serviciu şi i-a cerut să-i dea nişte ampicilină. Femeia i-a spus că nu are decât pastilele prescrise bolnavilor. Atunci, Fuiorea, cu un tupeu ieşit din comun, i-a sugerat asistentei să îl lase să scoată praful din capsule pe care mai apoi, aşa goale, să le administreze bolnavilor. Din discuţie în discuţie, una dintre asistente chiar ne-a relatat că, în ultimul timp, Cornel Fuiorea se laudă prin comună că are foarte mulţi bani în cont. De asemenea, asistenta medicală ne-a mai spus că omul nu este deloc un amărât, el având în comuna Vedea două case, dar şi un apartament la Piteşti, în Trivale, pe care l-ar fi închiriat unor străini. Ba, mai mult, veniturile şi le-ar fi rotunjit comercializând ţuică prin zona Ardealului şi a Constanţei.” Acest om ar scoate bani şi din piatră seacă, ar face orice să se îmbogăţească”, a concluzionat asistenta medicală.

A înregistrat la primărie o Skoda Octavia

Şocaţi de cele aflate, am plecat de la spital şi am poposit la Primăria din Vedea pentru a-l întreba pe edilul Niculae Dochinoiu despre cazul fetiţei bolnave de leucemie. ”Ştiu că tatăl fetiţei, Cornel Fuiorea, a cerut bani de pe la toate instituţiile din judeţ, inclusiv de la noi. I-au dat toţi salariaţii primăriei, inclusiv eu. Am aflat mai apoi, de la unul dintre angajaţi, că Fuiorea era foarte interesat să afle câţi bani am donat eu. Chiar zilele trecute, am primit un telefon de la el. Mi-a spus că e în Sibiu, ştia că eu am fost comandantul unităţii de aviaţie de acolo, şi m-a rugat să-i recomand două firme care au profit, ca să le ceară donaţii pentru fetiţă. După tot ce am auzit şi eu vorbindu-se prin sat, nici să fi ştiut nu i-aş fi spus. Vreau să vă mai spun încă ceva…Din decembrie anul trecut, de când a declanşat campania prin care adună bani pentru copil, a venit la noi şi a înregistrat o Skoda Octavia nou nouţă…Oricum am da-o, e ca dracu! Adică aleargă să strângă bani pentru fetiţa bolnavă de leucemie, dar îşi cumpără o maşină nouă”. Tot de la o angajată a primăriei am mai aflat că fetiţa beneficiază de o pensie lunară de handicap, în valoare de 461 lei. După ce fetiţei i-a fost stabilită indemnizaţia, Cornel Fuiorea a venit la primărie să o încaseze în numele ei. Angajata ne-a spus că, în momentul în care a aflat că pensia e doar 416 lei, tatăl supărat a făcut scandal, considerând că suma este mult prea mică.

„Nu mai aveam curaj să merg peste hotare cu Loganul!”

După ce am terminat de vorbit cu edilul din Vedea, i-am făcut o vizită lui Cornel Fuiorea, la una dintre cele două case pe care le are în comună, în satul Gărdineşti. Ajunşi la poartă, am dat cu ochii peste o gospodărie foarte prosperă, semn că gazdele nu sunt deloc nevoiaşe. Prin curte, nici ţipenie de om, doar un Logan aproape nou, care trona în mijlocul gospodăriei. De la vecini, am aflat că, după ce soţia şi fata bolnavă de leucemie au plecat în Italia, Cornel nu prea a mai stat de vorbă cu nimeni fiind mai tot timpul plecat prin ţară. Tot vecinii ne-au confirmat şi că Fuiorea face negoţ cu ţuică, vânzănd mari cantităţi în Ardeal, dar şi în alte zone ale ţării.
Într-un final, am reuşit să avem o convorbire telefonică şi cu Cornel Fuiorea despre modul cum administrează banii primiţi din donaţii. Primul lucru pe care l-am întrebat a fost de ce şi-a cumpărat o maşină nouă din banii strânşi din donaţii, în contextul în care mai avea un Logan nou în curte. “ E adevărat că, acum patru luni, am cumpărat o Skoda Octavia, dar asta după ce m-a lăsat calculatorul Loganului, maşină care peste două luni împlineşte trei ani. Reparaţia calculatorului m-a costat nu mai puţin de 24 de milioane lei vechi, am şi factură de la Delta Plus. Vă rog să mă credeţi că nu mai aveam curaj să merg peste hotare cu acel Logan”, a căutat să ne convingă Cornel Fuiorea. El a mai adăugat:” Lumea crede că m-am pricopsit pe boala copilului, dar nimeni nu ştie prin ce trec eu. În afară de faptul că mi-am cumpărat maşină nouă, pentru că nu aveam cu ce să mă mişc şi în afară de faptul că am cheltuieli de 100 de milioane de lei lunar, alte lucruri pentru mine nu mi-am luat”. Ne oprim aici, cu precizarea că în numărul viitor vom reveni cu un alt material în care se vor regăsi inclusiv pasaje ample din acest dialog.

15 trusturi media şi instituţii publice au stopat campania

Nu mai puţin de 28 de organe de presă şi instituţii publice au mediatizat cazul Loredanei Fuiorea, fetiţa bolnavă de leucemie. Numai că, în ultima vreme, 15 dintre ele şi-au întrerupt brusc campania. Dacă intraţi pe www.loredana.cc. veţi putea observa că site-urile celor care au întrerupt campania de mediatizare nu mai pot fi accesate direct de pe blog. În această situaţie se află: B1TV, Antena 1 Piteşti, PROTV Bucureşti, PROTV Braşov, PROTV Piteşti, Jurnal de Argeş, Prima TV Slatina, CAS Argeş, Inspectoratul de Poliţie Argeş, Alpha Tv Piteşti, Antena 1 Braşov, Antena 1 Ploieşti, TV Valea Prahovei, Acasă TV, Antena 2.

Anchetă realizată de
Iuliana Obreja şi Gabriel Grigore

Protest cu foamea-n gât

Fri, 03 Sep 2010 00:00:00 +0100

Federaţia Sindicatelor Producătorilor Agricoli „Agrostar”, Filiala Argeş, a organizat ieri, la fel ca în majoritatea judeţelor ţării, un marş şi un miting de protest faţă de politica actuală a guvernanţilor privind domeniul agricol.
Din păcate, numărul participanţilor nu a fost nici pe departe cel scontat de organizatorii care mizau pe circa 300 de persoane, dar care s-au ales cu un grup de cel mult 70 de persoane. Nu mai punem la socoteală că mulţi dintre cei prezenţi erau rudari, organizatorii afirmând că şi aceştia au un rol în agricultură, deoarece ajută la muncile câmpului sau în gospodărie... cu braţele. S-a văzut încă o dată că, aproape la fel ca în toate domeniile de activitate, nici sindicaliştii din domeniul agricol nu sunt uniţi, nici măcar atunci când le ajunge cuţitul la os.

4 tractoare au îngreunat circulaţia

Protestul a început cu un marş pe traseul Bowling – Rectorat - Casa de Cultură a Sindicatelor. Organizatorii anunţaseră prezenţa a 10 tractoare care urmau să participe la protest, dar nu au ajuns decât 4. „Atâtea am găsit înmatriculate, ca să poată circula pe drumurile publice. Prin tot judeţul am alergat şi nu am găsit decât vreo 30 de tractoare mai moderne, dar nu au voie să circule pe drumurile publice”, ne-a spus unul dintre organizatori. Traficul a fost îngreunat pe traseul marşului, dar echipajele de jandarmi, poliţişti naţionali şi poliţişti comunitari (aproape la fel de mulţi ca manifestanţii care aveau printre ei şi câţiva copii) au asigurat bunul mers al acţiunii.

Anemie şi... vuvuzele

Protestul a semănat cu domeniul agricol: anemic. „Demisia!”, „Jos Guvernul!”, „Huo!”, „Hoţii!” au fost câteva din scandările participanţilor la miting, care mai tot timpul au suflat de zor în fluiere şi în... vuvuzele! „Nu merg tot timpul astea, trebuie să sufli zdravăn în ele!”, ne-a spus un participant la miting mult mai obişnuit cu sapa. Unul dintre organizatori a încercat să justifice prezenţa rudarilor la protest, deşi nimeni nu îl întrebase despre acest lucru. „Sunt oameni care susţin prin forţa braţelor domeniul agricol, chiar dacă nu au pământ. Asta este, protestăm cu cine avem!”, ne-a declarat Marius Avram, vicepreşedinte „Agrostar” Argeş. Participanţii la protest au purtat şi câteva afişe cu mesaje de genul „Satul românesc, sărăcie fără speranţă!”, „Stop evaziunii în agricultură!”, „Subvenţii nu, taxe da”, „SOS satul românesc”, „Prostia aduce lăcomia” – cu literele PDL scrise cu roşu. „Acţiunea de astăzi este doar un avertisment. Un protest mult mai amplu vom organiza la Bucureşti”, ne-a mai spus Marius Avram.

Revendicări

Ce vor, însă, agricultorii? Din lista lor de revendicări am reţinut faptul că se doreşte reabilitarea sistemului de irigaţii („Acum stăm şi ne uităm pe cer, rugându-ne pentru un strop de ploaie!”), crearea legislaţiei necesare pentru acordarea ajutoarelor de stat în agricultură, crearea de spaţii de depozitare, acordarea de subvenţii şi protecţia în faţa importurilor („Se poate aşa ceva? Avem pământ cu nemiluita, dar importăm toate ale gurii. Halal să ne fie!”), susţinerea pieţei laptelui de vacă. Vasile Stăncescu, cioban, s-a plâns că adevăraţii producători şi crescători nu obţin licenţe, fiindcă acestea sunt date unor intermediari care fac jocurile pe piaţă şi stabilesc preţuri foarte mari pentru clienţii finali, în timp ce producătorii nu se aleg cu mare lucru. „Vrem un trai decent. În România asta nu se mai poate trăi! Lucrăm ca în Evul Mediu şi suntem la pământ cu totul, iar această stare de fapt trebuie să înceteze!”, ne-a declarat un participant la manifestaţie. Protestul s-a încheiat după aproape două ore fără incidente.

Criză fără precedent la Spitalul Curtea de Argeş

Thu, 02 Sep 2010 00:00:00 +0100

După ce că personalul este insuficient, iar salariile au fost diminuate cu 25%, Spitalul Municipal Curtea de Argeş se află într-o situaţie extrem de gravă: unitatea se confruntă cu o criză fără precedent de medicamente şi materiale sanitare, ceea ce poate avea repercusiuni negative atât asupra actului medical, cât şi a stării de sănătate a pacienţilor.

Din acest punct de vedere putem afirma că spitalul din municipiul Basarabilor se află în stare de... necesitate! Ştiind ce-i aşteaptă la serviciu, sunt medici care nici n-ar mai intra de gardă. Şi, totuşi, ei asigură gărzile, chiar dacă, pentru a putea lucra, sunt nevoiţi să bage mâna în buzunar pentru medicamente, seringi, ace, feşe, alte materiale de strictă necesitate. Neavând alternativă, bolnavii fac la fel şi se întreabă, ca şi alţi români de altfel: de ce se mai plăteşte CAS dacă nu beneficiază de nimic?
Ţinând cont de situaţia deosebit de dificilă prin care trece unitatea, am stat de vorbă cu dr. Ionela Dăneţ, managerul Spitalului Curtea de Argeş.

„Medicii şi pacienţii cumpără medicamente”

„La sfârşitul lunii iulie am epuizat bugetul alocat pentru anul în curs, care şi aşa a fost inexplicabil de mic. La medicamente, diminuarea a fost de 500.000 lei faţă de 2009, ceea ce, orice s-ar spune, este prea mult. Şi eu, şi ceilalţi colegi ai mei cumpărăm medicamente şi materiale sanitare pentru a ne putea desfăşura activitatea. Criza cea mai mare se înregistrează la medicamentele şi materialele de primă urgenţă, în lipsa cărora, dacă nu ni le-am cumpăra, ar apărea riscul să nu putem salva bolnavul.
Avem o normă de externări, Casa ne decontează doar 700 pe an, iar noi avem 1.000 de asemenea situaţii. Am cerut, repetat, să ni se accepte măcar 900 de externări spre decontare, am solicitat şi majorarea sumei şi ni s-a răspuns că o revizie a alocării fondurilor ar fi posibilă prin octombrie. Adică în trimestrul IV.”

Adresabilitate mare, fonduri ioc!

„Acum suntem în septembrie şi nu ştiu cât vom mai putea face faţă. Până când vor fi nevoiţi medicii şi pacienţii să cumpere medicamentele şi materialele? Şi cu ce bani? Suntem spital municipal, adresabilitatea este foarte mare, avem 110.000 de locuitori arondaţi, la care se adaugă turiştii care vin săptămânal la munte; unii dintre ei au ajuns la noi cu diverse traumatisme, unele chiar foarte grave, dar fără bani nu ne putem descurca, nu ne putem desfăşura activitatea în condiţii normale.
Paradoxal, deşi nu am avut niciodată datorii, sumele alocate nu acoperă nici pe departe necesarul. Practic, mi-e imposibil să înţeleg pe ce criterii ne-au fost diminuate atât de drastic fondurile.”

Situaţie fără precedent

„De 26 de ani, de când lucrez ca medic specialist chirurg în această unitate, niciodată nu m-am confruntat cu o asemenea situaţie, de-a dreptul dezastruoasă.
Este inuman ceea ce se întâmplă în sistemul sanitar în general, şi la Curtea de Argeş în special. Cu toate acestea, pentru a putea asigura continuarea activităţii, am intrat la licitaţii pentru medicamente şi materiale sanitare, dar pe bugetul din 2011. Păi, dacă acum licităm pe bugetul anului viitor, oare la anul ce ne vom face, cu ce fonduri vom lucra? Sper să primim cât mai curând medicamentele şi materialele sanitare necesare, pentru că altfel va fi tot mai greu să ţinem unitatea pe linia de plutire. Am stat de vorbă cu pacienţii, cu familiile acestora. Au înţeles situaţia cu care ne confruntăm, dar această stare de lucruri nu poate continua la infinit.”
Aceasta este situaţia cu care se confruntă Spitalul Municipal Curtea de Argeş. Şi ca el sunt atâtea altele atât în Argeş, cât şi în ţară. Dacă această stare de lucruri va continua, riscăm ca sistemul sanitar românesc, aproape intrat în moarte clinică, să nu mai poată fi resuscitat. Este motivul pentru care le cerem parlamentarilor de Argeş, tuturor factorilor decidenţi să intervină până nu va fi prea târziu. Altminteri ne vom afla în situaţia aceea cu „cazul rezolvat, pacientul decedat...”.

400 de lei pentru „înrolarea“ unui elev în clasa I

Wed, 01 Sep 2010 00:00:00 +0100

Viaţă tot mai grea!
Luna septembrie în care am păşit astăzi este sinonimă cu începerea şcolii. Familiile cu doi-trei elevi se gândesc cu groază la cheltuiala care îi aşteaptă. În vremuri de criză, mulţi părinţi se limitează să le cumpere odraslelor doar strictul necesar la început de an şcolar. Pe lista cumpărăturilor vor avea trecere rechizitele cele mai ieftine şi în număr cât mai mic posibil, iar în spiritul economiei, revizia în şifoniere va fi obligatorie, cămăşile, pantalonii şi sacourile fiind înnoite numai şi numai la nevoie. Şi, totuşi, pentru o categorie a elevilor nu există... clemenţă: bobocii din clasa I, care nu au ce să... moştenească din anii precedenţi, trebuie să se înnoiască din cap până în picioare, inclusiv cu ghiozdanul din... spinare. Pentru ei, familiile vor face cel mai mare efort financiar, iar în cele ce urmează vă facem o demonstraţie de calcul, fără a pune la socoteală lista întocmită separat de doamna învăţătoare, cu caiete speciale şi toate cele, care costă mamă-mamă...

120 lei pe uniformă

Uniforma clasică de culoare neagră sau bleumarin, fabricată de o firmă de profil din Piteşti, la care de cinci ani bătuţi pe muchie sunt „abonate” mai multe şcoli din cartierele municipiului, costă în jur de 120 lei pentru băiat: pantalonul (25 lei), sacoul (44 lei - 45 lei), vesta (22 lei), cămaşa albă sau bleu (25 lei) şi cravata (4-6 lei). Iar cum unele şcoli au pretenţia ca elevii să poarte anumite ecusoane brodate, la această sumă se mai adaugă alţi 5 lei, cât costă un astfel de produs. Părinţii de fete scapă ceva mai ieftin, fiindcă o uniformă, constând într-un sarafan, o cămaşă şi, eventual, o cravată plus un ecuson, costă în jur de 70 lei. Aceeaşi firmă are la vânzare şi piese personalizate care sparg oarecum tiparele moştenite din comunism - de pildă, veste în carouri vesele sau de culoare grena, la un preţ apropiat de modelele clasice.

Peste 100 lei treningul şi adidaşii

O altă ţinută obligatorie în garderoba de şcoală este costumaţia pentru orele de educaţie fizică. La un alt magazin din Piteşti (cartierul Banatului), un trening din bumbac, numai bun pentru un boboc de clasa I, costă 55-60 lei şi cuprinde trei piese: pantalon, bluză şi hanorac. Iar o pereche de adidaşi din piele costă în jur de 45 lei. Cam la acelaşi preţ şi calitate poate fi achiziţionată şi o pereche de pantofi cu sau fără şireturi. Trăgând linie şi adunând, rezultă că investiţia pentru un ştrengar de clasa I, numai la capitolul îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru şcoală, depăşeşte lejer suma de 230 lei, fără a mai pune la socoteală batistuţa din buzunar şi... dedesubturile.

Preţuri cu... fiţe

Vestea proastă este că aventura în magazine nu s-a terminat pentru părinţi, fiindcă flăcăul care păşeşte în primul an de şcoală are nevoie şi de un ghiozdan echipat. Şi pentru această operaţiune, portofelul trebuie să fie burduşit, fiindcă e musai să se cumpere caiete tip unu şi de matematică, penar, stilou, plus rezerve, pic, un pix cu gel, creion, gumă de şters, alfabetar, numărătoare şi riglă. La acestea se adaugă rechizitele pentru disciplinele auxiliare, adică blocul de desen, plastilina, acuarelele, creioanele colorate, cariocile, hârtia glasată şi cea creponată. Preţurile produselor variază în funcţie de pretenţiile copiilor, de veniturile părinţilor şi de locul de unde se fac cumpărăturile.
În stare de... urgenţă majoritatea hipermarketurilor din Piteşti au pregătit pachete de rechizite cu preţuri convenabile. De exemplu, oferta pentru clasele III-IV este de 10-11 lei şi include trei caiete de română, trei caiete de matematică, caietele de biologie, geografie şi muzică, blocul de desen şi un pix mecanic. Un pachet similar pentru clasele de gimnaziu cuprinde ceva mai multe produse şi costă aproape dublu. Pentru a atrage cât mai mulţi cumpărători nehotărâţi, alte mari magazine vând trei caiete de tip A5 la preţ de două (cel mai ieftin costă 0,25 lei, iar cel mai scump, cu coperţi inspirate din desene animate sau din filme, ajunge la 6 lei). Plastilina cu batoane în zece culori costă aproape 4 lei, cariocile în 24 de nuanţe fac 16 lei, iar pachetul de şase coli de hârtie creponată, cam 5 lei. Un ghiozdan poate costa la hipermarket mai puţin de 10 lei, dar şi peste 200 lei, dacă este de firmă şi tip troler. În materie de mofturi, în marile magazine se mai găsesc caiete... parfumate, cu miros de ciocolată, vanilie sau diverse arome florale. Un set cu cinci caiete, având-o pe coperţi pe preferata copiilor, Hannah Montana, costă peste 18 lei, iar seturile cu creioane colorate cu păpuşa Barbie ajung până la 12 lei.

150 lei, un ghiozdan echipat

Exemplificând cu un magazin de cartier (din Banatului), un ghiozdan mai de Doamne ajută costă 50-60 lei; un caiet cu 48 de file - 1,50 lei; un caiet cu spirală de 100 de file – 4 lei, unul de 72 de file – între 2,1 lei şi 2,8 lei; un penar – între 10 lei şi 25 lei; un set cu două stilouri şi un pic - 8 lei; rezerve pentru stilou – între un leu şi 3 lei; un pix cu gel - între 1,5 lei şi 3 lei; un creion – între 0,8 lei şi 2 lei; o gumă de şters – între 0,5 lei şi 2 lei; un bloc de desen – între 2,5 lei şi 9 lei; plastilina – între 3,5 lei şi 8 lei; acuarelele – între 8,35 lei şi 20 lei (tempera); o pensulă - între un leu şi 2 lei; cariocile – între 2,5 lei şi 6 lei; setul de creioane colorate - între 1,3 lei şi 7 lei, un alfabetar - 10 lei, iar lista poate continua, aşa încât la acest capitol se ajunge... lejer la 150 lei cheltuiala pe cap de boboc.
O să punem neapărat la socoteală şi buchetul de flori pentru doamna, care va fi oferit cu mari emoţii la deschiderea festivă. Şi din nou tragem linia, ca să adunăm. Rezultă că pentru „înrolarea” unui elev în clasa I, o familie fără... fiţe trebuie să pună deoparte în jur de 400 lei.

Pendiuc: „Fără bani la buget, ne aşteaptă o iarnă grea!“

Tue, 31 Aug 2010 00:00:00 +0100

În condiţiile în care veniturile din taxe şi impozite au scăzut, în condiţiile în care aportul financiar care rezulta din activităţile firmelor este din ce în ce mai mic, din cauza crizei financiare, dar şi ca urmare a descentralizării spitalelor, tăierile bugetare de 20%, operate de Guvernul Emil Boc, aproape că au adus în blocaj administraţia publică. Consiliul Judeţean Argeş a fost nevoit să susţină financiar o parte din activităţile spitalelor pe care abia le-a preluat, asta deşi, conform unui ordin guvernamental, a trebuit să reducă cheltuielile. Şi mai grav este că, aşa cum susţin primarul Tudor Pendiuc şi preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu, la aceste tăieri financiare s-au adunat şi alte constrângeri, precum mutarea de pe acest trimestru în următorul a unei importante alocaţii bugetare şi imposibilitatea de a muta de la un capitol la altul anumite fonduri, şefii administraţiilor răspunzând penal în caz contrar. În acest context, diminuarea sumelor destinate cheltuielilor cu bunuri şi servicii va complica continuarea unor investiţii în infrastructură, dar şi activitatea de funcţionare în parametrii normali ai administraţiei. Pentru Tudor Pendiuc, cea mai fierbinte grijă este cea legată de sezonul rece. Mai exact, de aprovizionarea cu materiale necesare sezonului rece.

Este greu să fii în administraţie şi să răspunzi şi problemelor oamenilor

Mai mult, Prefectura poate aplica amenzi primăriilor şi CJ Argeş dacă au loc astfel de modificări în buget. Ordinul 173/2010, emis de ministrul Administraţiei şi Internelor, care vine cu aceste modificări, este, în accepţiunea liderului PSD Argeş, Constantin Nicolescu, ilegal, întrucât încalcă decizii ale administraţiei locale şi principiul autonomiei locale, dar şi Legea Bugetului.
„Am ajuns ca în România normele să fie mai importante decât legile. Acest act normativ nu poate fi mai important ca Legea Bugetului sau o Hotărâre de buget adoptată în Consiliul Local sau Judeţean. Bugetele s-au micşorat cu 20%, dar nu putem acum nici să facem transferul de bani de la un capitol de cheltuieli la altul. Sancţiunile din noua lege sunt mult mai grave. Dacă se va sesiza vreo abatere, acum un primar poate fi sancţionat până la trimiterea sa în judecată. După ce că avem greutăţile noastre generate de criză, mai vin şi cu aceste lipsuri generate de modul în care aceşti oameni lucrează. Nu este nicio fericire să fii şi în adminsitraţie şi să răspunzi şi problemelor oamenilor. Ce să le spun oamenilor care m-au întrebat ieri de ce nu au apă în sat, deşi au ţevile în pământ de un an? Ei ne-au ales pe noi şi primarul, nu ştiu că Guvernul nu ne-a mai lăsat să continuăm investiţia”, a declarat Constantin Nicolescu.

Să ne rugăm să fie iarnă blândă

Şi Tudor Pendiuc a criticat măsurile de tăiere şi limitare care sufocă administraţiile locale. Pendiuc a afirmat că investiţiile, dar mai ales activitatea normală în asigurarea de servicii în administraţiile publice sunt la limită.
„Cum trebuie să facem aceste reduceri de 20%, nu ştiu cum vom face la iarnă. Nu pot estima dacă va fi îndeajuns alocaţia financiară pe care o avem acum. Sunt îngrijorat pentru ce va fi la iarnă şi nu o spun cu trimitere politică. Eu fac constatări şi susţin o realitate. Dacă vine o iarnă foarte grea şi nouă ni s-au redus cheltuielile materiale cu 20% recent şi cu 15% la începutul anului, cu ce vom deszăpezi noi străzile? Pe acele străzi unde nu vom interveni ar trebui să punem pancarte de genul «Aici sunt banii dumneavoastră!»”, a precizat Pendiuc, aluzie la sloganul de pe vremea când Băsescu era ministrul Transporturilor. Primarul Piteştiului, care este şi preşedinte executiv al Asociaţiei Municipiilor din România, a mai precizat că, înainte ca Guvernul să decidă tăierile respective, ar fi trebuit să se consulte cu administraţiile publice locale.

Dosare penale pentru „magazine de vise“

Mon, 30 Aug 2010 00:00:00 +0100

Sâmbătă dimineaţă, poliţiştii argeşeni coordonaţi de procurori din cadrul D.I.I.C.O.T. au efectuat 17 descinderi în mai multe locaţii, fiind identificate peste 4.000 de produse de tip etnobotanic şi 3 kg de substanţe pulverulente. Sprijiniţi de efective din cadrul serviciilor Investigarea Fraudelor, Criminale, Criminalistic, al celor de la D.P.I.R. şi din cadrul Gărzii Financiare, aceştia au efectuat controale la mai multe societăţi comerciale, cunoscute şi sub denumirea „magazine de vise”. Ca urmare a acestei acţiuni şi a cercetărilor făcute a fost stabilit faptul că 6 societăţi comerciale ofereau spre vânzare produse etnobotanice care conţineau substanţe interzise. Cele 17 descinderi au fost făcute atât la sediile societăţilor, a magazinelor unde aceste produse se comercializau, dar şi la domiciliile patronilor şi ale personalului angajat al acestor unităţi. Cele 4.000 de produse etnobotanice, care erau ambalate sub diferite forme, având preţuri cuprinse între 30 şi 800 de lei şi a căror valoare a fost estimată la 3.200.000 de lei, au fost ridicate şi înaintate către Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor pentru a le fi stabilită natura. A fost ridicat de la una dintre descinderile făcute chiar şi un ghiveci de flori în care se afla o plantă de cannabis aflată în stadiul de maturitate. Oamenii legii au întocmit 6 dosare penale, iar comisarii Gărzii Financiare au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 60.000 lei, suspendând activitatea la două dintre societăţile comerciale controlate.

Două tinere, înghiţite de ape

Sat, 28 Aug 2010 00:00:00 +0100

Zilele trecute, un bărbat din Curtea de Argeş şi-a găsit sfârşitul în râul Argeş, iar pentru a-l găsi, poliţiştii au solicitat celor de la Hidrocentrale să efectueze o operaţie de uzinare. Odată apa scăzută, oamenii legii l-au găsit pe bărbat înecat şi l-au predat familiei pentru înmormântare. Şi cum lacul de la Zigoneni era scăzut, s-a luat hotărârea ca ieri să fie deversată o altă cantitate de apă pentru ca respectivul lac să se umple la aceeaşi capacitate pe care o avusese.

„Veniţi că apa a luat două fete!...”

Cum ieri vremea a fost numai bună pentru plajă, mulţi dintre locuitorii din oraşul basarabilor
şi-au zis că nu trebuie să rateze o astfel de ocazie, aşa că locurile cunoscute de pe malul apei s-au umplut de cei care voiau să se bronzeze. Aşa cum vă spuneam, tot ieri s-a dat drumul la apă, iar la un moment dat un bărbat, aflat la rândul său pe malul râului, a observat apa care venea cu putere şi care aduna tot ce întâlnea în drumul său. Printre trunchiuri de copaci şi crăci pe care apa le ducea la vale, bărbatul respectiv a observat şi două tinere, care abia se mai puteau ţine la suprafaţă şi care, cu voci din ce în ce mai stinse, cereau ajutorul. Aşa că acesta a sunat la telefonul de urgenţă 112, anunţând ceea ce observase, iar în scurt timp, la faţa locului, au sosit mai multe echipaje ale ambulanţei, poliţiei şi ale celor de la ISU. Toţi aceştia au început scotocirea malurilor şi a apei, ajungând până la coada lacului de la Zigoneni, dar nici urmă de cele două tinere pe care apa le luase. Singura soluţie în această situaţie se pare că ar fi tot o operaţie de oprire a apei şi de secare a lacului de la Zigoneni, în speranţa ca măcar trupurile celor două fete să fie găsite. Cercetările continuă, iar în funcţie de rezultatul acestora ziarul nostru vă va ţine la curent.

Concesionarea afacerii cu deşeuri este cel mai mare business din istoria Consiliului Judeţean

Fri, 27 Aug 2010 09:41:54 +0100

Redevenţă cuprinsă între 95 şi 125 milioane de euro
Între 95 şi 125 milioane de euro, atât va fi colosala valoare a redevenţei pentru concesionarea pe 25 de ani de către Consiliul Judeţean a exploatării afacerii cu deşeuri solide din judeţ, şi reprezintă cu siguranţă cea mai mare afacere din istoria instituţiei. Date fiind sumele uriaşe puse în joc, licitaţia de concesionare, efectuată cu sprijinul unui consultant olandez, va beneficia cu siguranţă de prezenţa unor coloşi de profil din Europa, fiind foarte puţin probabil ca vreo firmă românească să le poată face faţă. De altfel, condiţiile impuse sunt foarte restrictive, nu numai din punctul de vedere al dotărilor tehnologice, ci şi al potenţei financiare. Ofertanţii trebuie să aibă, de pildă, o medie a cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani de minimum 5 milioane de euro şi contracte similare finalizate în ultimii 3 ani de minimum 5 milioane de euro. Contractul vizează exploatarea, întreţinerea şi utilizarea instalaţiilor şi construcţiilor pentru depozitarea deşeurilor solide în judeţ şi are ca baze de operare groapa de gunoi de la Albota, precum şi depozitul de deşeuri Mioveni şi staţia de transfer din Câmpulung. În punctajul licitaţiei, care se află în desfăşurare, tariful de operare are o pondere de peste 50%.

„Declinul economic va continua”

Fri, 27 Aug 2010 09:21:26 +0100

„Rectificarea bugetară adoptată de Guvern nu face decât să confirme dezastrul economic în care se află România condusă de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc”, susţine preşedintele PNL Argeş, Ion Popa. Liderul liberal consideră că rectificarea bugetară, care a tăiat banii de investiţii pentru a transfera fondurile către plăţile sociale, va avea efecte dezastruoase asupra economiei. „Prin măsurile luate în cadrul rectificării, perspectiva economică a României pentru anul 2011 este şi mai sumbră. Această rectificare bugetară nu va avea niciun efect în stoparea declinului economic, iar despre creştere economică nici nu poate fi vorba. Stoparea declinului economic şi relansarea economiei pot fi realizate doar prin măsuri liberale de centru-dreapta, care să încurajeze investiţiile, să susţină mediul privat şi pe oamenii care aduc plusvaloare în România. Resursele alocate pentru stimularea economiei sunt insuficiente, fapt ce nu va permite ieşirea din criză şi relansarea economică nici în 2011. Nu există nicio sumă prevăzută sau niciun mecanism pentru băncile comerciale pentru a asigura prefinanţarea proiectelor europene”, a afirmat Ion Popa.

Directorul Dobrinoiu i-a declarat război primarului Secăreanu

Fri, 27 Aug 2010 09:21:02 +0100

Reglări de conturi pentru o pădure de la Dealul Sasului
Războiul pedelisto-pesedist ia amploare şi în zona de nord a judeţului. Iar cel mai bun exemplu îl constituie dezvăluirile pe care directorul Direcţiei Silvice, Ion Dobrinoiu, le face de ceva vreme, avându-l ca ţintă pe primarul comunei Dâmbovicioara, Dumitru Secăreanu. În esenţă, Dobrinoiu îl acuză pe Secăreanu de faptul că ar fi vrut să ducă de nas Direcţia Silvică Piteşti, laolaltă cu Comisia judeţeană de fond funciar, prezidată chiar de prefectul Davidescu, şi asta în încercarea primarului de a obţine o validare de 10 hectare pădure la Dealul Sasului. Aşadar, supărare mare pe capul pedeliştilor, mai ales că şi ex-primarul de Rucăr, Titi Ghica, a tot încercat să-şi facă parte pe acolo, dar n-a reuşit din cauza primarului de Dâmbovicioara, care spune că are acte pentru respectiva suprafaţă. Punctul de vedere al proprietarului, Direcţia Silvică, este clar, că primarul Secăreanu încearcă să ia ce e mai bun, adică o pădure „compusă din specii forestiere, în special fag, cu vârsta de peste 100 ani”. Acum, mai rămâne de văzut care vor fi armele folosite de cei doi, Dobrinoiu şi Secăreanu, şi cine va ieşi învingător în toată disputa.

Regele Oţelului s-a amorezat de o piţipoancă

Fri, 27 Aug 2010 09:19:38 +0100

La bârfa zvonurilor, magnatul Dan Neagoe, cel supranumit şi „Regele Oţelului”, e dat ca şi divorţat. Cică patronul de la Construct Megacom s-ar fi îndrăgostit lulea de o piţipoancă ce dă cu zecimale, în sensul că are 18 anişori şi ceva. Nu ştim dacă şi reciproca e valabilă şi puştoaica s-a îndrăgostit de „luleaua” lui Dan, nu de lovelele lui. Criza vârstei mijlocii ameninţă, iată, să facă ravagii în căsnicia lui Daniel cu Daniela Neagoe. Fracturi în familia Neagoe au mai fost de-a lungul timpului, fiindcă Dan este omul extremelor prin excelenţă, dar parcă niciodată lucrurile n-au scăpat de sub control ca până acum. Iar cea mai afectată este Daniela, o soţie cum n-ar mai găsi Neagoe nici în şapte vieţi de acum încolo. Nasoală treabă dacă, după Liviu Dragnea (baronul de Teleorman al cărui sponsor a fost în campania electorală), lui Dan Neagoe au început să-i pape banii şi piţipoancele de Dorobanţi. Politica şi gagicile sunt două sporturi foarte costisitoare…

Fabrica de pâine a Arhiepiscopiei face concurenţă neloială

Fri, 27 Aug 2010 09:19:09 +0100

Mai mulţi producători de pâine din zona Curtea de Argeş acuză faptul că brutăria Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului produce pâine la un preţ cu mult sub cel al pieţei. Patronii-preoţi, în frunte cu managerul-călugăr Caliopie, spun că aşa-i în economia de piaţă şi oricine poate să vândă la ce preţ doreşte. Toate bune şi frumoase, numai că brutăria bisericii nu achiziţionează grâul sau făină de pe piaţa liberă, ci din donaţii. Adică, moca, iar preţul pâinii, deşi este mic, devine profit sută la sută, mai ales că biserica este scutită de statul român de la plata oricărei taxe din activităţile economice pe care le desfăşoară.

Preşedintele PNL-Piteşti caută electoratul pe bicicletă

Fri, 27 Aug 2010 09:18:44 +0100

Intrigat că electoratul piteştean nu dă buzna să se înscrie în PNL, aşa cum estimase atunci când a preluat frâiele partidului la nivel de municipiu, noul preşedinte Radu Perianu, consilier local şi avocat, iese tot mai des el însuşi în calea electoratului. Faptul se petrece mai ales în week-end, când Perianu iese prin oraş să ia pulsul politic, călărind o bicicletă care îi oferă posibilitatea nu numai să-şi menţină condiţia fizică, ci şi să radiografieze situaţia pe zone întinse ale Piteştiului. Din câte am observat, liderul PNL-Piteşti obişnuieşte să poarte la spinare şi un rucsăcel, în care în mod cert se află şi niscaiva adeziuni, pregătite pentru situaţia în care trecătorii l-ar recunoaşte şi, impresionaţi de carisma care-l caracterizează, s-ar decide pe loc să înmulţească efectivele liberale. Deocamdată însă nu ni s-au raportat incidente de genul în care bicicleta lui Radu Perianu să fie blocată în trafic de către mulţimile dornice să vadă dacă are în rucsac suficiente adeziuni pentru câţi ar vrea să se înscrie.

ELECTRO-CUTARE

“Doar dacă mă schimbă de la Prefectură pot defrişa Pădurea Trivale”

Fri, 27 Aug 2010 09:08:48 +0100

Campania „Salvaţi aerul Piteştiului” (2) • Prefectul Davidescu în războiul total pentru salvarea “plămânului verde” al Piteştiului
Codrule, codruţule, te-au prădat, drăguţule! Un vers amar care stă pe buzele piteştenilor ce privesc neputincioşi cum Pădurea Trivale tinde să se transforme într-un abator de cioturi peste care vor răsări, ca ciupercile după ploaie, luxoase cartiere de vile. După cum v-am prezentat în ultimele două numere ale publicaţiei noastre, 23 de proprietari de pădure în Parcul Trivale s-au grupat strategic în Asociaţia “Pădurea Zamfireşti” al cărei preşedinte este un fost ofiţer de armată, Dumitru Căpăţână. După principiul picăturii chinezeşti, proprietarii fac presiuni asupra autorităţilor judeţene ca să permită defrişarea unei suprafeţe de 0,5 km de pădure din Trivale pentru construirea unui aşa zis drum forestier. În realitate, lucru confirmat şi de Ion Dobrinoiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş, e vorba de un drum de acces în toată regula către un viitor cartier de vile.

Frigură, lupul paznic la oi

Ariile Protejate au un regim special oriunde în lume, mai puţin la Piteşti. Un pion important în tot acest scenariu ocult este Georgian Frigură, fost inginer silvic la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Piteşti, astăzi patronul societăţii Alfrid SRL , o prosperă firmă în domeniul amenajării pădurilor. Mai bine zis al defrişărilor de pădure, după cum vom vedea în continuare. Pentru generoasa sumă de 70 de milioane lei vechi, inginerul Frigură a întocmit documentaţia pentru obiectivul de investiţie „Drum forestier privat Asociaţia Zamfireşti”, în baza căreia 0,5 hectare din pădurea Trivale trebuie rasă de pe faţa pământului. Cum v-am spus, în realitate e vorba de un drum de acces către un cartier de vile al celor 23 de proprietari, camuflat însă sub titulatura de „drum forestier”. De altfel, în ultimii ani, SC Alfrid SRL şi patronul Frigură au făcut un adevărat business din întocmirea de proiecte pentru scoaterile definitive de terenuri din fondul forestier privat şi defrişarea vegetaţiei forestiere, cu precădere în Parcul Naţional Trivale. În numărul viitor vă vom prezenta amănunte despre un alt proiect controversat, marca Georgian Frigură, întocmit pentru omul de afaceri italian Pellino Tobia, care, aţi ghicit, vrea şi el să ridice tot un cartier de vile şi tot în inima Parcului Trivale. Alegerea firmei Alfrid SRL şi a lui Georgian Frigură nu este deloc întâmplătoare, lucru confirmat şi de prefectul Gogu Davidescu:
“ Georgian Frigură, omul de afaceri care, prin firma lui, le-a făcut proiectul pentru drumul forestier celor de la Asociaţia Zamfireşti a fost şi este un apropiat al fostului ministru al Agriculturii Ilie Sârbu, dar şi al conducerilor Romsilva de sub toate regimurile politice. De fapt, 70 % din contractele de afaceri ale domnului Frigură sunt derulate cu Romsilva. Cei care vor să distrugă Pădurea Trivale trebuie să înţeleagă că nu vor avea succes decât dacă voi fi dat afară şi de la Prefectură şi de la Direcţia Silvică. Opinia publică şi organele însărcinate să apere legea în ţara asta trebuie să ştie că în zona celor 140 de hectare din parcul Trivale, acolo unde se află şi terenurile Asociaţiei Zamfireşti, există nişte specii unicat de Gingo Biloba şi o rezervaţie de stejar pedunculat de aproape 300 de ani”. Acum e destul de limpede că prefectul ştie ce vorbeşte şi că pe filiera Georgian Frigură a semnat şi fostul ministrul Ilie Sârbu, în iunie 2009, acel scandalos ordin de defrişare.

Soţul preşedintei Judecătoriei Piteşti ameninţă autorităţile judeţene cu puşcăria

Un alt agent de influenţă la care au apelat capii Asociaţiei de Proprietari Zamfireşti este avocatul Gheorghe Ionescu, supranumit şi John. La prima vedere, nimic anormal ca o un ONG să fie reprezentat de un avocat. Dacă privim totuşi şi dincolo de aparenţe, descoperim că acest avocat care-şi permite să-l ameninţe cu puşcăria pe directorul de la Silvic, Ion Dobrinoiu şi pe cale de consecinţă şi pe prefectul judeţului, este nimeni altul decât soţul Georgetei Ionescu, preşedinta Judecătoriei Piteşti. Drept dovadă, cităm din cuprinsul unei adrese ultimative pe care a trimis-o avocatul Ionescu John, în data de 29 iulie a.c, către Ion Dobrinoiu, directorul Direcţiei Silvice:”În situaţia nedorită în care veţi persista în atitudinea avută până în prezent, vom fi nevoiţi să ne adresăm organelor abilitate în tragerea dvs la răspundere disciplinară conform celor arătate mai sus, precum şi celor de justiţie cerând, pe de o parte, tragerea dvs. la răspundere penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 Cod penal, iar pe de altă parte, despăgubiri materiale pentru daunele provocate Asociaţiei prin întârzierea nejustificată a rezolvării problemei noastre”. Ironia sorţii, Prefectura Argeş şi Direcţia Silvică au cerut anularea în instanţă, taman la Judecătoria Piteşti, în cazul mai multor retrocedări abuzive făcute în parcul Trivale. Nu vrem să facem proces de intenţie nimănui, dar nu ne putem abţine să nu punem o întrebare de bun simţ. În situaţia în care preşedinta Judecătoriei Piteşti, Georgeta Ionescu, are soţul implicat ca apărător al unui ONG (Asociaţia Proprietarilor de Pădure Zamfireşti), iar acest ONG e acuzat chiar de defrişare ilegală, n-ar fi oare indicat ca Prefectura Argeş şi Direcţia Silvică să strămute toate procesele care au drept obiect Pădurea Trivale la alte instanţe din ţară? Ce ziceţi, domnule prefect şi domnule director Dobrinoiu de la Silvic?

Instituţii şi oameni cu rol de buzdugan în defrişarea Pădurii Trivale

1. Justiţia prin:
- notăriţa piteşteană Irina Crăciun, membră în cadrul Asociaţiei „Pădurea Zamfireşti”. Deţine două loturi în Parcul Trivale, de 1670 mp pădure, respectiv 1722 mp pădure. Pe ultimul l-a donat Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, prin intermediul diaconului Caliopie Ichim, mâna dreaptă a ÎPS Calinic. Notăriţa Crăciun a condiţionat donarea suprafeţei de pădure de 1722 mp, în schimbul obţinerii de către Arhiepiscopie, în decurs de un an (iar data limită a fost 9 aprilie 2010) a tuturor avizelor de defrişare pentru construirea unei biserici cu hramul Sfânta Mare Muceniţă Irina.
- avocatul Gheorghe Ionescu Jhon. Este apărătorul angajat de Asociaţia „Pădurea Zamfireşti” şi soţ al Georgetei Ionescu, preşedinta Judecătoriei Piteşti, instanţă la care Prefectura şi Direcţia Silvică au cerut anularea mai multor titluri de proprietate eliberate în Parcul Trivale.
- magistrat Georgeta Ionescu, preşedinte al Judecătoriei Piteşti, soţia avocatului care apără interesele Asociaţiei de Proprietari Pădurea Zamfireşti din parcul Trivale

2. Biserica prin:
- Înalt Prea Sfinţitul Calinic şi consilierul său, diaconul Caliopie Ichim. Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, prin cei doi ierarhi, este beneficiara donaţiei prin care notăriţa Irina Crăciun şi Asociaţia Zamfireşti urmăreau să creeze un precedent şi să obţină prin intermediul bisericii autorizaţia de defrişare pentru 1772 mp de pădure. Pretextul era construcţia unei bisericii, numai că prefectul şi directorul Dobrinoiu de la Silvic nu s-au înmuiat în faţa presiunilor venite pe filiera sutanelor.

3. Poliţia prin:
- subinspectorul de poliţie Robert Radu, nimeni altul decât purtătorul de cuvânt al IJP Argeş. Ofiţerul Robert Radu a făcut nenumărate presiuni asupra celor de la Silvic, lucru recunoscut de însuşi directorul general Dobrinoiu: „Robert ăsta, de la poliţie, tot venea şi-şi dădea talente la mine în birou, că de ce insist atât de mult cu protejarea acestei zone, că sunt obligat să fac marcaj şi să tai arbori. L-am repezit şi i-am spus să-şi vadă de poliţia lui, nu să-mi dea mie sfaturi cum să-mi fac meseria”.

4. Armata prin:
- Dumitru Căpăţână, preşedintele Asociaţiei “Pădurea Zamfireşti”, cel care prin intermediul căruia s-au făcut cele mai multe presiuni pentru defrişare este fost ofiţer de armată

5. Ministerul Agriculturii şi Pădurilor prin:
- Ilie Sârbu, actual deputat şi fost ministru PSD. Socrul lui Victor Ponta este cel care a semnat scandalosul ordin, din iunie 2009, prin care se aproba defrişarea unei porţiuni de pădure pentru a se face un drum forestier. Am demonstrat deja că respectivul drum forestier este, de fapt, un drum de acces către un cartier de vile pe care vor să-l construiască proprietarii din Asociaţia Zamfireşti. Acest ordin semnat de Ilie Sârbu se chinuie acum prefectul să-l anuleze, coroborat cu solicitarea ca Pădurea Trivale să fie declarată arie protejată.
-Georgian Frigură, fost inginer silvic la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Piteşti, actual patron al firmei Alfrid SRL ale cărui contracte derulate sunt, în proporţie de 70%, cu Ministerul Agriculturii şi Pădurilor şi cu Regia Romsilva .

Magnatul Pănescu predă Bacovia în noul sediu al Poliţiei Judeţene

Fri, 27 Aug 2010 09:05:15 +0100

Plouă, plouă, plouă… vreme de beţie
Patronului de la Alcadibo, lui Costică Pănescu (foto), i s-a cam terminat norocul la ţepe. Prin firma Selca, el a încasat o căruţă de bani pentru construcţia noului sediu al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Argeş, numai că în biroul comandantului plouă la propriu. Din acest motiv, anume că apa se prelinge cu nesimţire în birourile şefilor din ISJ, comandantul Dan Nicolae refuză să semneze recepţia lucrării şi ameninţă ca face sesizare la DNA. Dacă e să stăm strâmb şi să judecăm drept, comisarul şef Nicolae are dreptate să refuze recepţia lucrării fiindcă se protejează în primul rând pe sine. N-are voie să semneze pentru decontarea unei lucrări vizavi de care sunt indicii temeinice, ca să folosim limbajul de specialitate, că banul public a fost violat la greu. Vă daţi seama unde s-a ajuns cu tupeul anumitor constructori, dacă au ajuns ei să ţepuiască până şi poliţia? Încă un amănunt cu miros de dinamită. Zidurile de la biroul inspectorului şef sunt atât de subţiri, încât se aude pe hol cam tot ce vorbeşte acesta în timpul unei zile de muncă. Asta în contextul în care biroul comandantului se află în clasa A din punct de vedere al informaţiilor clasificate şi cam tot ce se vorbeşte în el e strict secret. Se suspicionează că patronul firmei Selca ar fi adus materiale ieftine din China, ca să-şi optimizeze profitul de pe urma construcţiei noului sediu al IPJ, şi aşa s-ar explică şi finisajele care lasă de dorit. Ca să nu mai vorbim de viciile ascunse ale lucrării, aspect care va complica şi mai mult conflictul deja deschis între magnatul Costică Pănescu şi ISJ Argeş. Şi ar mai fi o explicaţie pentru faptul că, atunci când plouă, biroul comandantului Dan Nicolae se transformă într-o locuinţă lacustră bacoviană. Lucrările la construcţia noului sediu al poliţiei au fost supervizate de fostul şef al serviciului de Logistică şi Achiziţii din cadrul IPJ Argeş, comisarul şef Sandu Garaiman, parcat deja de către DNA (în dosarul renovării unui alt sediu, cel al Arhivelor Statului) în arestul poliţiei. Apropo, plouă cumva şi în arestul poliţiei judeţene?

Pendiuc a blocat Spitalul Judeţean cu “Operaţiunea Diareea”

Fri, 27 Aug 2010 08:06:37 +0100

Să vină şi Smurdul! • Conducerea spitalului, în frunte cu dr. Dan Manu, s-a întrunit în regim de urgenţă ca să verifice dacă un angajat al Primăriei Piteşti, pus pe lista de disponibilizări, suferea într-adevăr de cufureală
Când a aflat că a fost pus pe lista celor care urmează să fie disponibilizaţi, un angajat al Primăriei Piteşti a făcut pe loc diaree. Asta ca să vorbim în termeni populari şi să nu-i zicem „toxiinfecţie gastro-intestinală”, aşa cum ar fi corect din punct de vedere medical. Stricat la burtă, funcţionarul public a dat fuga la medicul de familie care i-a dat două zile de concediu medical, cu posibilitate de prelungire în cazul în care cufureala nu-i va trece. Evenimentul s-a petrecut săptămâna trecută, joi, 19 august. Cum, însă, guvernul Boc a cerut ca toţi cei aflaţi în concediu medical să fie verificaţi (inclusiv în locul pentru care angajatul Primăriei Piteşti primise scutire medicală), doctorul de familie i-a cerut pacientului să meargă şi la Secţia de Boli Infecţioase. Aici, şeful secţiei, doctorul Alexandru Matrozi, i-a eliberat şi el un certificat medical, prin care se certifica că omul chiar are diaree. Pentru că a doua zi funcţionarul urma să semneze preavizul de disponibilizare, îmbolnăvirea acestuia a creat panică în primărie. Vestea a ajuns şi la urechile primarului Tudor Pendiuc, care a ordonat formarea unei comisii care să investigheze cazul. S-a luat legătura cu angajatul, căruia i s-a cerut să vină de urgenţă la primărie şi să-şi susţină boala, cu argumentele de rigoare, în faţa unei comisii de investigare a presupusei „fraude diareice”. Omul a spus că nu se poate deplasa de la domiciliu, fiindcă, la fiecare 5 minute, are nevoie să meargă la toaletă. Pentru că week-end-ul bătea la uşă, „celula de criză” din primărie n-a abandonat speţa, aşa că şi-a reluat activitatea la începutul acestei săptămâni. Prin urmare, luni dimineaţă, la prima oră, s-a intrat din nou în contact telefonic cu bolnavul. Numai că acesta a spus că diareea nu răspunde la tratament, motiv pentru care îşi va prelungi zilele de concediu medical. Supărat că angajatul său face pe căcăciosul şi poate să-i compromită lista cu disponibilizaţi, primarul Pendiuc a trimis o adresă oficială chiar preşedintelui Consiliului de Administraţie de la Spitalul Judeţean, doctorul Dan Manu, un om recunoscut pentru intransigenţa sa. În respectiva hârtie, Pendiuc cerea întrunirea în regim de urgenţă a Consiliului de Administraţie şi judecarea doctorului Alexandru Matrozi, care, „forţat” de împrejurări să anuleze certificatul prin care angajatul primăriei era diagnosticat cu diaree. Ca să nu-şi supere mai marele de la partid, doctorul Dan Manu i-a convocat fulger pe toţi membrii consiliului, ba a cerut şi formarea unei comisii de etică prin care să se ceară socoteală doctorului Matrozi. Contactat telefonic, şeful Secţiei de Boli Infecţioase, doctorul Matrozi, ne-a spus cu suficientă lehamite: „Asta-i ţara în care trăim. Nu vreau să comentez mai multe despre acest caz, dar vă rog să o sunaţi pe doamna Anci Ionescu, directorul medical, care vă poate spune mai multe”.

Legat de Operaţiunea Diareea şi de situaţia absolut căcăcioasă pe care a provocat-o primarul Pendiuc, doamna Anci Ionescu ne-a declarat, aproape resemnată: „În niciun caz nu s-a contestat diagnosticul pus de doctorul în cauză, respectiv de dl. Matrozi. Consiliul de Administraţie întrunit luni a avut rolul să analizeze doar modul în care au fost eliberate documentele medicale pacientului respectiv. De aspectele profesionale sunt alte organe abilitate să se ocupe, precum Colegiul Medicilor”. Cam aşa s-a scris istoria unui diagnostic urât mirositor, prin care un om disperat a încercat să-şi salveze locul de muncă şi în care şi-au băgat nasul atât conducerea Primăriei Piteşti, cât şi cea a Spitalului Judeţean.

O angajată a BCR a furat 1,5 miliarde din contul unui client

Fri, 27 Aug 2010 08:04:09 +0100

Anchetă de amploare la Poliţia Câmpulung!
Scandalul de la Braşov, iscat de dispariţia unor sume considerabile din conturile clienţilor de la Credite Europe Bank, a redeschis şi dosarul unei fraude trase parcă la indigo, petrecută acum doi ani la BCR Câmpulung, dar ascunsă sub preş. Astfel, poliţiştii musceleni au reluat cercetările în cazul unei foste angajate a băncii, soţia unui fost poliţist din Lereşti, care a sustras zeci de mii de euro din economiile clienţilor.

Sucursala Vişoi a BCR Câmpulung a fost închisă, anul trecut, pentru o scurtă perioadă de timp, din cauza unor nereguli care, iată, ies la iveală de-abia astăzi. Practic, este vorba de un scenariu clasic, în urma căruia unii dintre angajaţii băncii, în cazul de faţă Valerica Voican, se folosesc de datele personale ale clienţilor pentru a le sustrage sume importante din conturile de economii. La vremea respectivă, din motive de PR, conducerea centralei BCR a încercat să pună batista pe ţambal şi a acoperit găurile din conturile clienţilor, concomitent cu concedierea angajatei penale. Acum, însă, păgubiţii au început să-şi „povestească” păţania, depunând, în cascadă, plângeri şi declaraţii la Poliţia Câmpulung.

Clientul a împrumutat-o pe Valerica Voican cu încă 15.000 de euro

Mişmaşurile bancare făcute, în anul 2008, de angajata BCR Vişoi, Valerica Voican, soţie de fost poliţist, ies la iveală din relatarea uneia dintre victime. Este vorba despre Andrei Matjas, un muscelean care şi-a deschis un cont de câteva miliarde de lei la BCR, cont ce-i era administrat de către Valerica Voican. „Am depus banii, însă nu m-am interesat lunar de situaţia contului. În decembrie 2008, m-am dus să cer un extras de cont, era final de an, şi atunci am văzut că au fost făcute două extrageri de care nu ştiam absolut nimic. Cred că era vorba de extrageri din dobânzi. Aşa a început totul. Mai rău era că aveam încredere în operatoare şi i-am mai şi împrumutat 15.000 de euro, prin luna noiembrie 2008, înainte să-mi bage mâna în contul de economii. Mi-a spus că are probleme cu soţul, care e bolnav, face dializă şi am ajutat-o. Dar faptul că mi-a luat bani din cont e fraudă! Am reclamat ce s-a întâmplat, m-au chemat la Bucureşti şi mi-au pus banii înapoi în cont, iar pe ea au dat-o afară. M-au rugat să nu depun plângere, ca să nu stric imaginea BCR-ului. Pentru restul de bani, cei daţi cu împrumut, mă judec cu ea şi acum. Nu mă las până nu-i recuperez! Oricum, povestea mi-a lăsat un gust amar. Dacă nici într-o bancă de talia BCR nu mai ai încredere…! Oricum, nu am fost eu singurul care a păţit-o, mai sunt şi alţii. Valerica Voican trebuie să facă puşcărie pentru ce a făcut! Ştiu că în prezent se fac cercetări, iar cei de la Poliţia Câmpulung au luat legătura şi cu mine, ca să îmi ia declaraţie. Am înţeles că sunt mai multe persoane care au păţit-o cu ea”.

Angajata BCR şi-a cerut iertare clientului prin SMS

Mai mult decât atât, păgubitul ne-a arătat şi mesajele pe care Valerica Voican i le-a trimis şi în care-l ruga să nu facă valuri, pentru că va acoperi ea toată paguba. Femeia a fost chiar şi la el în casă şi l-a implorat în genunchi pentru iertare, în încercarea de a-şi juca ultima carte care s-o scoată basma curată. În ciuda tuturor eforturilor disperate de a-şi îmbuna victima, fapta a costat-o pe Valerica Voican locul de muncă. Mai mult, pe femeie o aşteaptă acum şi cercetările demarate de poliţiştii câmpulungeni, fie ele şi la aproape doi ani de la comiterea furtului. Asta, pe lângă faptul că femeia mai are de dat o căruţă de bani şi altora, de la care s-a împrumutat cu sume exorbitante, şi despre care ne întrebăm cum le-ar fi returnat. E foarte posibil ca Valerica Voican să fi făcut acest hocus pocus cu banii din conturile clienţilor timp îndelungat, mai ales că gurile rele spun că funcţionara a lucrat iniţial la agenţia BCR din centrul oraşului Câmpulung, a dat de „ceva probleme” pe acolo şi a ajuns, nu se ştie cum, la BCR Vişoi, unde i s-a şi înfundat.
Numai în cazul pe care vi l-am prezentat este vorba de un furt de circa 1,5 miliarde de lei, asta fără a cunoaşte suma totală pe care fosta angajată a BCR a jonglat-o în conturile clienţilor musceleni ai băncii.

„Cristina Turcu Preda mă bombardează cu mesaje porcoase”

Fri, 27 Aug 2010 08:02:39 +0100

Fostul asociat Daniel Otobâcu se plânge că Mierla a început să-şi pună poalele-n cap

După ce a căpătat forme civile şi penale, ba s-a difuzat în episoade picante şi pe la televiziuni, ceea ce noi am denumit „Telenovela de la Haiducu” capătă din nou o formă XXX, interzisă persoanelor sub 18 ani. Vă amintiţi poate episodul în care Mihai Nicolae, fostul asociat al Cristinei Turcu Preda de la restaurantul Haiducu, s-a plâns, ba a prezentat şi la televizor, o serie de mesaje, hai să le spunem elegant deocheate, primite pe telefon de la cunoscuta solistă de muzică populară. Iată că acum a venit rândul celuilalt fost asociat al Mierlei, Daniel Otobâcu, în prezent patron al restaurantelor Academica şi Casa Argeşeană, să devină ţinta unor mesaje porcoase, primite în mai multe serii, de la focoasa cântăreaţă. Otobâcu aproape că nu mai are spaţiu liber în memoria telefonului, graţie acestor mesaje în care abundă expresiile pornografice. Dacă aveţi minori prin preajmă, trimiteţi-i la joacă sau la culcare, pentru că povestea are din nou pătrăţel roşu.

După cum probabil ştiţi, Daniel Otobâcu a fost asociatul soţilor Cristina Turcu şi Iulian Preda încă de la deschiderea restaurantului Haiducu. N-au reuşit să stea împreună prea multă vreme, pentru că Otobâcu a descoperit că după ce băgase atâţia bani în afacere, cei doi parteneri l-au ţepuit sistematic. Atunci s-a retras dintre ei, începând un lung şir de procese, din care o parte s-au „luminat”, iar altele urmează în perioada următoare, toate având ca scop recuperarea prejudiciilor de ordinul sutelor de mii de euro care i-au fost aduse de soţii Preda. Două dintre cele mai importante procese vor avea „capăt de linie” chiar la începutul lunii septembrie, când, în ciuda tergiversărilor încrâncenate ale părţii adverse, Daniel Otobâcu aşteaptă să i se facă dreptate. Miza este una uriaşă şi reprezintă dreptul de proprietate pentru o serie de terenuri, printre care şi cei 16.000 mp de la Piaţa de gros de pe strada Depozitelor, pe care Otobâcu şi soţii Preda ar fi trebuit să le deţină în părţi egale, conform înţelegerii făcute cu fostul proprietar. Numai că, din lăcomie, şi uzând de o mulţime de tertipuri, soţii Preda şi-au propus să-l lase din nou cu buza umflată pe fostul lor asociat, ba chiar au luat în stăpânire Piaţa de gros de o bună bucată de vreme, mulgându-i pe comercianţi de chirii care se cifrează la peste 2 miliarde lei vechi pe lună. Afacere de afacere, adică, din care Otobâcu, deşi ar fi avut dreptul la jumătate, s-a văzut scos şi nevoit apoi să rezolve situaţia tot pe calea instanţei. Ei bine, complicatul demers a ajuns aproape de final şi, cum spuneam, la începutul lunii septembrie, păgubaşul are toate şansele să-şi recâştige dreptul pierdut. Asta au realizat probabil şi soţii Preda, că nu mai au cum să târâie problema şi se apropie scadenţa. Şi dacă Iulică Preda se mulţumeşte să încaseze la chirii pe ultima sută de metri, Cristina Turcu Preda pare că a cedat nervos şi a început să-şi ridice poalele în cap prin mesajele porcoase trimise lui Daniel Otobâcu. Dar să vedem, atât cât se poate, cam despre ce-ar fi vorba.

Scârboşenii pe alese

Facem precizarea că mesajele au un conţinut de-a dreptul scabros, sunt înţesate de greşeli gramaticale, motiv pentru care le-am prelucrat cât de cât, fără a le afecta sensul, pentru că altfel ar fi fost pur şi simplu o şocantă înşiruire de cuvinte pe care doar prin cele mai mizerabile mahalale le mai poţi întâlni. După cum vom vedea mai jos, chiar dacă i-au fost trimise de pe vreo 4 numere diferite, în mai multe „tranşe”, Otobâcu este ferm convins că ele i-au fost expediate de Cristina Turcu, motivul fiind acela că solista şi-a dat seama că pierde lupta şi, în consecinţă, a devenit tot mai furioasă, până la „bombardamentul” cu mesaje oribile. Din conţinutul acestora, care reprezintă un fel de variaţiuni pe aceeaşi temă, rezultă limpede o problemă genitală, foarte sâcâitoare, câtă vreme anumite chestiuni de obicei ascunse sub fustă se repetă obsesiv: „Să-mi iei lin…ul în gură să te faci căluţ de mare, vrei bani jegule”, este unul dintre mesaje, urmat rapid de altul, de aceeaşi factură: „Să-mi iei lin…ul în gură să te faci aviator, vrei teren”. Iar iureşul porcos continuă, de ţi se întoarce stomacul pe dos: „Să mă lingi în p…dă, vrei bani”; „Să-mi iei lin…ul în gură Daniel, da, te doresc să-mi dai limbi”; „Eşti un jeg, vrei bani, vino să mă lingi în p…dă”; „Eşti un jeg, vrei bani, vino să mă lingi în p…dă, vrei teren, vino să-mi iei lin…ul în gură”. La un moment dat, pe scena mesajelor intră şi Vasile Leau, primarul de Boteni, marele amic al soţilor Preda, vârât şi el până în gât în afacerile acestora: „Să-mi iei lin…ul în gură, vrei bani, să sugi p…a lui primarul de la Boteni”. Ba chiar şi un anume ziar (noi bănuim că exact Jurnalul) intră în „ecuaţie”, la modul următor: „Să-mi iei lin…ul în gură să te faci aviator, vrei teren, vino să mă lingi în p…dă, ai văzut că nu mai faci nimic la ziar”. În total, să tot fie mai bine de 15 de astfel de mesaje de genul celor de mai sus, care de care mai scabroase.

Daniel Otobâcu: „Sunt convins că ea mi le-a trimis”

Pentru a vedea cum comentează Daniel Otobâcu întreaga păţanie, am realizat cu acesta un micro-interviu:
• Cum este, deci, cu aceste mesaje pe care le-aţi primit?
- Cum să fie, aşa cum aţi văzut. O porcărie cum nu mi-a mai fost dat să văd până acum.
• Sunteţi convins că ele provin de la Cristina Turcu?
- Ferm convins. Păi, n-ar avea de unde, de la altcineva. Nimeni altcineva n-ar avea vreun motiv să-mi trimită asemenea măscări.
• Dar dânsa ce motiv ar avea?
- E supărată că vine scadenţa în procesele cu terenurile şi îmi voi reintra în drepturi. Asta o disperă, o face să-şi piardă cumpătul şi să se dedea la ce aţi văzut.
• Aţi verificat telefoanele de pe care aţi primit mesajele?
- Am sunat pe fiecare, dar nu mi-a răspuns decât o dată sau de două ori, dar nu a vorbit nimic. Mi-a pus muzică.
• Adică v-a cântat ceva la telefon?
- Nu. Era muzică de la radio sau înregistrată pe vreun CD.
• Chiar o credeţi în stare de asemenea limbaj?
- Din păcate, da. Aţi văzut ce a povestit şi Mihai Nicolae despre mesajele primite de el, la fel de urâte. Şi să ştiţi că nu numai mie mi-a trimis. Pe lângă mine, mesaje la fel de oribile a mai primit şi nea Ticuţă, fost instrumentist în formaţia de la Haiducu. Acum s-au certat. A venit şi mi-a arătat că primise şi el mai multe mesaje de acelaşi gen şi, la fel, este convins că ea i le-a trimis.
• Dacă este, totuşi, altcineva?
- Vă repet, am convingerea că ea a fost. Îi ştiu prea bine „stilul” şi, în plus, a strecurat în unele cazuri şi câteva elemente care mă fac şi mai sigur.
• V-au enervat mesajele, nu?
- Dimpotrivă, m-au amuzat. Ea pare însă foarte nervoasă. Atâta poate, atâta face.

Şcoli ca în Evul Mediu, profesori prost plătiţi

Tue, 24 Aug 2010 00:00:00 +0100

Aproape jumătate dintre şcolile din Argeş riscă să fie închise. Pe de o parte, pentru că multe încă nu beneficiază de cele mai elementare condiţii de igienă: racordare la alimentare cu apă şi canalizare.
Pentru că guvernul a considerat mai important, în perioadă de criză, să bage banii în patinoare artificiale şi în săli de sport decât în proiectele de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural, situaţia multora dintre şcoli este aceeaşi ca şi anul trecut. La această situaţie se adaugă şi tăierile salariale, profesorii fiind afectaţi puternic de reducerea cu 25% a salariilor. Dacă mai luăm în calcul faptul că au fost reduse multe surse de venit pentru primării, inclusiv fonduri pentru investiţii, astfel că administraţiile locale nu pot să mai reabiliteze sau să întreţină şcolile afectate, atunci imaginea începutului de an şcolar nu este deloc una prea luminoasă.

„Restructurarea şi lipsa fondurilor vor crea mari probleme la deschiderea anului şcolar. Prin tăierile de salariu şi prin disponibilizarea unui număr de personal din cel care asigura buna funcţionare a şcolilor, acum primăriile sunt puse în situaţia de a scoate bani şi a rezolva probleme precum întreţinerea clădirilor pe care le au în administrare. În plus, lipsa condiţiilor sanitare va fi un dezavantaj care ar putea duce la închiderea foarte multor şcoli. 45% din şcoli nu au autorizaţie sanitară, pentru că în comună nu e apă curentă”, a afirmat Florin Tecău, secretarul executiv al PSD Argeş.

Cu Vlad Ţepeş, în „Cuibul Vulturului Alb“

Mon, 23 Aug 2010 00:00:00 +0100

„DraculaFest“ a înviat Cetatea Poenari
Pentru prima dată poate după ce oştenii lui Ţepeş au părăsit cetatea, Poenariul a prins viaţă cu adevărat. Vineri, la „DraculaFest”.
La această a doua ediţie, organizatorii, Consiliul Judeţean Argeş, Consiliul Local Arefu şi Obştea Moşnenilor, au decis să mute esenţa festivalului la Cetate. Luminată, cocoţată undeva sus, adevărat „Cuib al Vulturului Alb”, cum îi spun arefenii, cetatea aducea, pentru prima oară după mulţi ani, cu o adevărată fortăreaţă aproape imposibil de cucerit.
Tot pentru prima dată, brandul „Cetatea Poenari” s-a „vândut” în stil occidental. Au confirmat asta şi turiştii veniţi din ţară, dar şi francezii, polonezii sau nemţii care, înainte de a urca cele 1.480 de trepte, au fost întâmpinaţi, la bază, de o ţărăncuţă care le-a oferit apă şi o bocceluţă cu merinde, aşa cum primeau, când încă nu erau trepte, pe vremuri, cei care urcau la cetate. Care cetate, luminată, se arăta încă mândră şi misterioasă.

Atmosfera medievală te cuprindea încet-încet în momentul în care intrai, pe culoarul îngust, spre singura zonă mai „extinsă” din cetate. Mai întâi, eşti întâmpinat de Ţepeş însuşi, dar de această dată nu unul încruntat, ci gata pentru a face o fotografie cu turiştii, ca să le rămână amintire. Un boier credincios îi ţine trena. Muzica ce aduce aminte de vremurile domnitorului se aude undeva în boxe. Lumea deja s-a strâns. Unii îşi consumă merindele din bocceluţe, alţii se duc la fiecare turn pentru a admira priveliştea oferită de cetate.
După o scurtă lecţie de istorie oferită de Spiridon Cristocea, directorul Muzeului Judeţean, Cezar Bădescu, un arefean îmbrăcat asemenea strămoşilor săi, ba chiar aducând puţin cu vechii daci - la vorbă le semăna - bun ca un confident al vechii curţi domneşti, a povestit despre viaţa lui Ţepeş, aşa cum o ştiu numai cei din zonă.
Seara se lasă din ce în ce mai mult. Vântul începe să şuiere.

Şi draci, şi muzică, şi Ţepeş!

La costum, vicepreşedintele CJ Argeş Florin Tecău, însoţit de familie, îşi ridică gulerul. La fel fac şi cei 100 de turişti, numărul maxim de oameni pe care organizatorii l-au permis pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a evenimentului.
Brusc, atmosfera se înfierbântă. Un joc păgân, drăcesc, la propriu şi la figurat, cu mult fum, scântei şi foc este pus în scenă de artiştii de la Starfix. Dracii ţopăie dezordonat, vrând parcă să înrobească şi să-i ţină pe cei care au avut cutezanţa a urca până în cetate, acolo, sus de tot. Diavoliţele îşi joacă şi ele rolul, încercând, cât mai unduitor, să trezească pofte în inimile bărbaţilor... Din haos, brusc, se ajunge la scena cunoscută de toată lumea, în care „vampirul” Ţepeş îşi cucerea frumoasele tinere. Apoi, dintr-o dată, totul redevine haos. Deja prea puţinor persoane din interiorul cuibului lui Vlad le mai vine de hac frigul...
Din atmosfera drăcească, actorul Florin Dumitru, proaspăt director al Teatrului „Aşchiuţă”, a oferit un recital aparte, cu muzică ba de tabără, ba romantică, ba... de oaste. Totul presărat, ici-colo, cu momente umoristice în care sunt incluşi, direct, spectatorii. În miez de noapte, când întunericul a pus de tot stăpânire împrejurul cetăţii, totul se termină. Artiştii îşi schimbă hainele, oamenii din cetate se pregătesc să facă din nou cunoştinţă cu cele aproape 1500 de trepte.
La urcare, au deschis o altă lume. Acum, la coborâre, au închis epoca în care cetatea era cuibul lui Vlad Ţepeş. Jos, după ultima treaptă, am reintrat în civilizaţia noastră. Cea plină şi de gunoi, şi de gropi în asfalt. A fost o seară de excepţie, dar nu putem să nu fim de acord totuşi cu turiştii care îşi exprimau dezamăgirea că în restul anului cetatea stă parcă amorţită, fără să se întâmple nimic acolo. Ba, din nefericire, nici măcar luminată noaptea nu este, deşi zău dacă nu arată extraordinar!

Concursuri amuzante

Sâmbătă, după micul dejun cu roşii gustoase la „Bela Vista”, locul unde am şi poposit peste noapte, dar şi după un drum la Vidraru, a cărui frumuseţe era sufocată de maşini, turişti, praf şi prea multă mizerie, am urcat, nu pe trepte, ci pe drum de macadam, ce-i drept amenajat, până în Poiana Măgurea. Acolo, cea de-a doua zi a „DraculaFest” a fost transformată mai mult în serbare câmpenească. Viceprimarul de la Arefu, Pavel Bârlă, tot un suflet, se ocupă de toate. Caii să plimbe pe cei care doreau să călărească, ATV-urile să nu provoace vreo boacănă, să nu se blocheze drumul de acces, să fie spaţiu pentru corturi.
Deşi lume a fost destulă, din nefericire, poate şi din cauza crizei financiare, acest păcătos drum de acces - şi lung şi îngust - constituie un impediment serios pentru acest eveniment. Dar cine ţine morţiş să se distreze descoperă şi frunza grădinii carpatine a Elenei Udrea. Numai că nu sunt foarte mulţi aceia cutezători. Şi totuşi, odată ajuns sus, aveai ce face, aveai şi un bulz fantastic, şi fripturi, şi tochitură pentru a-ţi stăvili foamea...
Oamenii s-au întrecut şi în a înfige varza în ţeapă. Ce-i drept, numai unul dintre concurenţi a reuşit performanţa de a „ţepui” o varză… Ca atare, a plecat acasă cu un sac întreg, ca să exerseze pentru la anul. Mai mulţi voinici s-au întrecut şi la spartul lemnelor. Câştigătorul a trebuit să facă rost de căruţă, ca să le şi care acasă. Alţii, deşi nu au câştigat, au reuşit totuşi să rupă coada toporului, în timp ce unii boscorodeau că nu şi-au luat toporul lor de acasă, „ăla ascuţit cu care doboară o pădure întreagă”. Vreo câteva zeci de oameni au alergat după un cocoş pintenat, care a ajuns, până la urmă, tocmai la Tigveni, acolo de unde se trăgea cea care l-a prins.

Sărbătoare la arefeni

În fine, s-a alergat, de fapt s-a ţopăit şi în sac, până la marele premiu, un bax de bere. Seara a continuat cu spectacole, dar şi cu şapte focuri mari, aprinse pe culmea poienii, care au adus aminte de cei şapte fraţi arefeni care l-au salvat pe Vlad Ţepeş.
Preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a fost prezent la eveniment, oferind şi o plachetă aniversară Consiliului Local Arefu.
De altfel, „DraculaFest” s-a prelungit şi ieri, când, tot în poiană, s-a petrecut de Ziua comunei.

Şi locuinţele pentru tineri, trecute pe linie moartă

Sat, 21 Aug 2010 00:00:00 +0100

Investiţiile în construcţia de locuinţe pentru tineri vor fi stopate. Măsura a fost luată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ca urmare a suspendării unor programe, printre care şi cel de construire a locuinţelor prin ANL (Agenţia Naţională pentru Locuinţe).
Decizia are la origine rectificarea bugetară recentă, care a dus la reducerea cu 10% a bugetului ministerului.
Guvernul îşi propusese să realizeze aproximativ 100.000 de locuinţe până la sfârşitul mandatului, dar şi construcţia de săli de sport şi a drumurilor judeţene de interes local, investiţii care, de asemenea, au fost blocate.
Mai multe oraşe din Argeş au depus cereri la Guvern pentru construcţia de locuinţe ANL, dar şi a unor săli de sport, toate aceste cereri fiind acum blocate.

Noul look al PDL Argeş – Galerie FOTO

Fri, 20 Aug 2010 07:15:51 +0100

Şase pictoriale cu „Blonda senatorului Andrei”

Corina Cosmescu este noul look al PDL Argeş. E piteşteancă 100%, dar a lucrat la Bucureşti cu primarul Liviu Negoiţă de la Sectorul 3, unde a descoperit-o senatorul Mircea Andrei, cel care a şi adus-o la Piteşti, pe post de consilier. I se mai spune şi „Blonda lui Mircea”. Nu a lui Mircea cel Bătrân, ci a lui Mircea Andrei. E o figură nouă în peisajul relativ prăfuit şi marcat de provincialism cu care ne obişnuise PDL în Argeş. Corina mai estompează ceva din acreala cronică a Emiliei Dumitrescu de la Garda de Mediu şi din fudulia tâmpă a Lenuţei Mateescu de la Şomaj. Corina e altceva, doar a absolvit sociologia nu? Nu mai deschizi uşa la sediul partidului ca la Căminul Cultural, ci ca la o multinaţională. Ştie să-ţi zâmbească, să-ţi vorbească şi, mai ales, să te cântărească. Te evaluează rapid dacă eşti fraier gen Semaca, guguştiuc branduit ca Fane Ciocănel, pacient permanent ca şeful de la învăţământ Gabi Bratu sau hienă în blană de antilopă gnu, ca „umanistul” Cătălin Teodorescu. Corina e marele transfer al PDL din acest an şi un semnal încurajator că portocalii pot ieşi la rampă nu doar cu figuri constipate de povara propriilor frustrări, ca doctorul Gabi Popa, ci şi cu oameni tineri şi civilizaţi. Vă prezentăm în continuare câteva pictoriale cu Corina, realizate de remarcabilul artist al fotografiei, Cătălin Eremia. Nu-i aşa că, pe lângă trupul remarcabil de fotomodel, „Blonda lui Mircea” are ceva din privirea legendarei Eva Peron? Să fie politica
destinul ei?

„Acum ne ia dracu’!“

Fri, 20 Aug 2010 00:00:00 +0100

De fapt, salariile bugetarilor au scăzut cu 60%
Reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, măsură care a intrat în vigoare la 1 iulie şi şi-a produs primele efecte în august, a bulversat angajaţii de la stat. Liderii sindicatelor din Argeş susţin că se aşteaptă ca din toamnă să înceapă şi executările silite în cazul bugetarilor care, nemaiavând cu ce să îşi achite ratele, nu îşi mai pot onora contractele de credite pe care le-au făcut atunci când economia „duduia”.

„Ne-au scăzut salariile, de fapt, cu 60%!”

Stelian Ungureanu, liderul sindicatului Primus al funcţionarilor din primăriile argeşene, ne-a declarat că, de fapt, salariile bugetarilor nu au fost reduse cu 25%. Tăierea de venituri este mult mai mare şi a început încă din toamna anului 2009, atunci când s-a decis tăierea unor sporuri. Legea salarizării unitare a bugetarilor a mai făcut, la rândul său, alte găuri în bugetul salariaţilor la stat. „Dacă punem şi inflaţia la măsurile de tăiere din salarii care ne-au fost aplicate încă din 2009, ajungem la concluzia că salariile ne-au scăzut, de fapt, cu 60%. Acum ne ia dracu’! Cu banii rămaşi abia poţi trăi. Guvernanţii îşi plătesc campaniile electorale din banii noştri, de asta s-a ajuns la o asemenea situaţie. Ne aşteptăm de acum ca angajaţii de la stat să înceapă să îşi piardă casele din cauză că nu mai pot plăti ratele la bănci. Când am făcut creditele la bănci în 2008 erau alte venituri, ne bazam pe ceva anume, nu ştiam că vor proceda astfel cu noi guvernanţii. Este nedrept ce se întâmplă, este strigător la cer”, ne-a declarat Stelian Ungureanu. Totuşi, acţiunile de protest ale bugetarilor cu privire la intenţia de a reduce salariile cu 25% au fost palide, părând că funcţionarii de la stat s-au împăcat cu soarta...

Zguduitor! - Un copil de 2 ani s-a înecat într-un şanţ cu 25 cm de apă!

Wed, 18 Aug 2010 00:00:00 +0100

Ieri-dimineaţă, pe un izlaz din localitatea Suseni a avut loc o adevărată dramă. Pentru că l-au lăsat nesupravegheat câteva minute, părinţii şi-au găsit băiatul, de numai doi ani, înecat într-un şanţ care era amenajat pentru adăpatul animalelor.

De fel din comuna Mălureni, Sorin şi Elena Constantin au plecat de acasă tocmai la Suseni, acolo unde se angajaseră la un saivan pentru animale. Cei doi aveau doi copii: o fată de trei ani şi un băiat, Alexandru, de doi ani. Pentru că aveau mult de muncă la ferma respectivă, conveniseră să lase fata acasă în îngrijirea părinţilor, iar pe prâslea, fiind mult prea mic, au hotărât să-l ia cu ei. Ieri-dimineaţă, după ce au potolit animalele, au mers până la fântâna din câmp, unde, cu ajutorul unui hidrofor, s-au apucat să scoată apă cu care au umplut mai multe şanţuri unde se adăpau acestea. La un moment dat, cei doi au intrat în încăperea care le ţinea loc de cameră de locuit, unde au zăbovit câteva minute, uitând că băiatul lor a rămas în câmp nesupravegheat.

A fost prea târziu

Când au realizat că cel mic nu este lângă ei, au început să-l caute şi să-l strige disperaţi. Parcă intrase în pământ, iar acest lucru i-a panicat şi mai mult pe cei doi părinţi, mai ales că Sandu răspundea sau apărea de îndată cum îşi auzea numele. În fine, tatăl a zărit ceva atunci când a ajuns aproape de unul dintre şanţuri. Şi-a recunoscut de îndată băiatul şi, strigând după ajutor, din saivan au apărut atât stăpâna acestuia, cât şi fiul său. Aceştia au pornit rapid cu maşina în care Sorin îşi ţinea fiul la piept. Au ajuns destul de repede la dispensarul din comună, iar medicul de familie a început procedurile de resuscitare. În cele 15 minute cât doctoriţa a efectuat toate manevrele posibile, la dispensar a ajuns şi ambulanţa de la Costeşti, iar asistenta Adriana Lungu a preluat şi continuat manevrele de resuscitare. După alte 20 de minute, atât personalul de pe ambulanţă, cât şi medicul de familie au renunţat la proceduri, declarând decesul copilului. Sosită la locul unde se întâmplase nenorocirea, echipa operativă de la Poliţia Costeşti a declanşat cercetările, ocazie cu care a constatat că băiatul de doi ani murise înecat în şanţul respectiv, a cărui adâncime nu depăşea 25 de centimentri şi în care era mai mult mâl decât apă. Pe numele celor doi părinţi a fost întocmit un dosar de cercetare penală pentru neglijenţă sau ucidere din culpă.

Mii de piteşteni vor să se debranşeze

Wed, 18 Aug 2010 00:00:00 +0100

15 august era termenul prevăzut iniţial de Consiliul Local pentru ca piteştenii să se decidă dacă mai vor sau nu să rămână clienţi ai Termoficării. Prefectul judeţului Argeş, Gheorghe Davidescu, a decis însă să conteste în instanţa de contencios administrativ hotărârea Consiliului Local, aşa încât debranşările sunt posibile până la umplerea instalaţiilor cu agent termic.

„Nu-mi faceţi autopsie. E prea scumpă!“...

Tue, 17 Aug 2010 00:00:00 +0100

Mesaj de dincolo de moarte
Cum nu avea credit pe telefonul mobil, o puştoaică din cartierul piteştean Trivale şi-a speriat mama, care tocmai o sunase pentru a verifica-o unde este, atunci când, cu voce gâtuită de emoţie, i-a spus că tocmai a văzut un bărbat care atârna spânzurat de un copac. Şi, speriată la rândul său, femeia a sunat la poliţie, anunţând evenimentul.

Jaf la pădure, dejucat cu pistolul

Mon, 16 Aug 2010 00:00:00 +0100

Nu este nici prima şi cu siguranţă nici ultima oară când, prinşi la furat de lemne cu căruţele, hoţii, de altfel celebri pentru nenumăratele astfel de jafuri, dar şi pentru violenţele de care au dat dovadă chiar şi în faţa poliţiştilor care i-au blocat, au scăpat de fiecare dată cu ajutorul „miloşilor” magistraţi. Suntem curioşi ce se va întâmpla de astă dată şi care va fi reacţia magistraţilor ce vor avea în faţă spre judecare un nou dosar pentru ultraj.

„Şmecherii făcute prin Justiţie şi Cadastru!“

Sat, 14 Aug 2010 00:00:00 +0100

Filip Georgescu are o explicaţie pentru jaful din Trivale
Deputatul PSD Filip Georgescu a acuzat faptul că retrocedările terenurilor silvice s-au făcut, în mare parte, „cu dedicaţie” pentru şmecherii care s-au priceput la afacerile imobiliare sau la vânzările de material lemnos. Aşa se face că multe terenuri forestiere, susţine fostul director al Regiei Naţionale a Pădurilor, au fost transferate cu rea intenţie către unele persoane care deţineau, de exemplu, terenuri în sudul judeţului, acolo unde însă pădurile sunt destul de… subţiri. Şi nu au fost transferate orice fel de păduri, ci luate pe sprânceană, cu arborete ajuns la maturitate, deci numai bun pentru defrişat şi comercializat rapid şi la o valoare foarte ridicată. „Asemenea borfăşării sunt făcute cu sprijinul Justiţiei. Direcţia Silvică pierde şi câştigă alţii, care trebuie. Ştiu vreo trei oameni care nu au avut pădure neam de neamul lor şi s-au împroprietărit cu terenuri cu suprafeţe imense. Din păcate pentru noi toţi, instituţiile statului nu funcţionază. Şi Poliţia, şi Procuratura au picat de fraieri, cu toate cercetările şi documentele cu care au venit. Când se ajunge în Justiţie, cu un avocat bun, plus ştiu eu ce mai trebuie, s-a terminat bâlciul. Urmările se văd. În anii ’60 s-au făcut împăduriri, lucrări de canalizare. Acum, pădurile sunt defrişate, canalele sunt distruse şi ne uităm că pleacă pământul de sub case sau suntem inundaţi”, a precizat Don Felipe.

Cu siguranţă că, dacă tot s-a ajuns la capitolul păduri, nu putea fi evitat, în acest context, nici cazul Pădurii Trivale, în care Asociaţia „Pădurea Zamfireşti” se luptă de aproximativ doi ani să obţină aprobarea pentru defrişarea unei suprafete de 5.000 mp sub pretextul unui drum de acces. Care drum de acces va deservi un parc rezidenţial de vile. Cum băieţii s-au mişcat inteligent, au venit chiar şi cu un aviz semnat de fostul ministru al Agriculturii şi Pădurilor, Ilie Sârbu.

Pădurea Trivale trebuie salvată

Primarul Tudor Pendiuc susţine că Pădurea Trivale nu ar trebui defrişată, fiind de interes pentru toţi piteştenii. „În această perioadă caniculară, în Trivale veţi vedea o aglomeraţie cum nu a mai fost până acum. Pădurea trebuie să rămână pădure. Sunt alte zone, cum ar fi spre Albota, unde sunt terenuri care se pretează pentru ridicatul de cartiere. Cei care se gândesc să valorifice pădurea greşesc pe termen lung. Pe investitor nu îl interesează cetăţeanul. Investitorul se întreabă ce bani pot ieşi din afacere. Eu cred că acea pădure trebuie să rămână acolo. Una este să îţi faci o casă de vacanţă şi alta e să îţi faci cartier. Şi mai vreau să spun ceva. Au venit să ne ia ochii cu acte de la Cadastru. Cadastrul nu este un act de proprietate!”, a precizat Pendiuc.
Filip Georgescu consideră că multe dintre actele prin care „şmecherii” au reuşit să intre în posesia unor terenuri silvice sau să defrişeze au fost posibile prin implicarea Oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară. „Pentru drumul forestier dintre Trivale şi Găvana a durat trei ani să luăm avize pentru a lucra acolo. Alţii iau astfel de avize mai repede decât Primăria, deşi acolo a fost vorba despre interesul comunităţii. Vă spun, Cadastrul şi-a făcut de cap! Dacă DNA ar vrea să facă puţină lumină, ar trebui să se facă acolo. Cadastrul a contribuit la toată această şmecherie. Mi-e ruşine că sunt argeşean. Ăia din Sibiu sau din Braşov de ce nu or fi făcut ca la noi, că au şi ei bani? Ăştia au şi respect pentru pădure!”, a afirmat Don Felipe.

„Mă aştept să avem retrocedări după vremea lui Burebista!”

Având în vedere exemple cel puţin inedite din alte colţuri ale ţării, dar şi foamea de… aer de pădure din Argeş, primarul Tudor Pendiuc a spus, mai în glumă, mai în serios, că nu ar fi surprins să se trezească şi cu vreo cerere de retrocedare a vreunei porţiuni de pădure de pe vremea lui… Burebista. „În Baia Mare au existat cereri de retrocedări în care oamenii au venit cu «documente» din vremea lui Mihai Viteazul. Mă aştept să apară şi la noi nişte retrocedări de prin vremea lui Burebista, cu parafă, cu semnătura cu degetul... Nu am nimic cu foştii proprietari, să fie limpede! Să îşi primească dreptul lor, dar îl pot primi fizic sau, dacă nu se poate, despăgubiri în bani”, a completat Pendiuc.

Ion Marin Iovescu, un „Creangă al Munteniei”

Fri, 13 Aug 2010 10:54:56 +0100

Deşi născut în Olt, la 6 august 1912, scriitorul Ion Marin Iovescu a trăit cea mai mare parte a vieţii în comuna argeşeană Bughea de Sus, acolo unde a scris marea majoritate a operelor sale. Prozator şi nuvelist, numit de Eugen Lovinescu „Creangă al Munteniei”, Ion Marin Iovescu debutează în 1936 cu romanul de factură realistă „Nuntă cu bucluc”, urmat de alte două romane în aceeaşi manieră, „O daravelă de proces” şi „Oameni degeaba”, precum şi colaborări de succes în revistele literare cele mai apreciate ale vremii. Deşi, după 1944, se retrage discret din viaţa literară, revine după 1970, când mai publică trei volume de nuvele. Personaj boem şi insolit al literaturii române, Ion Marin Iovescu trece, din păcate, aproape neobservat prin viaţă, ca şi prin literatura română pe care a slujit-o cu devotament. S-a stins din viaţă la 9 august 1977.

Eugen Lovinescu i-a fost mentor

Ion Marin Iovescu a început să scrie în anul 1936, debutând cu romanul Nuntă cu bucluc, prefaţat de Eugen Lovinescu, cel care i-a fost un adevărat mentor. Criticul l-a numit cu îndrăzneală un Creangă al Munteniei, prezentându-i opera drept un fericit produs al spiritului folcloric. Aprecierea lui Lovinescu a fost, în mare parte, preluată şi de alţi critici literari ai vremii, mai ales dintre cei apropiaţi cercului lovinescian. „Satul descris de Iovescu, scrie Pompiliu Constantinescu, temperând entuziasmul maestrului său, este caricatural şi la confinele moral cu târgul, elemente de mahala s-au înfiltrat adânc în el. Este o realitate, desigur, şi acest sat, formă de tranziţie între târg şi satul veritabil”. O caracterizare sugestivă a laturii celei mai relevante a literaturii lui Iovescu o face George Călinescu, în Istoria Literaturii Române: „Dar, în loc să-şi realizeze tema în direcţia construcţiei epice, autorul încearcă să facă o operă de savoare lingvistică, risipind ideea în snoave şi proverbe“. Pentru opera lui Ion Marin Iovescu au urmat, la intervale scurte, romanele „O daravelă de proces” (1941) şi „Oameni degeaba” (1943), aparţinând aceluiaşi univers. Volumul „Lacrimi pe pâine”, alcătuit din povestiri şi nuvele, apare la un sfert de veac distanţă, după ce autorul a trăit gulagul românesc, dar şi acum îşi întoarce privirile spre acelaşi sat, plasat de data aceasta într-un trecut îndepărtat. Eroii povestirilor sale par să descindă, cel mai adesea, din balade şi legende. Autorul sporeşte, în spirit folcloric, proporţiile eroilor săi, apelând la credinţe şi mituri, iar uneori chiar clădindu-şi subiectele pe ele. Ion Marin Iovescu este unul dintre scriitorii români cu vocaţie pentru descrierea vieţii din universul rural. El rămâne fidel satului şi lumii pentru a cărei libertate a făcut însemnate sacrificii.

Cinci epistole originale ale scriitorului se află la Biblioteca Naţională

La mai bine de trei decenii de la dispariţia sa fizică, scriitorul Ion Marin Iovescu e aproape uitat, nu mai e aproape deloc citit, deoarece nu s-a mai reeditat nimic din opera sa. Fapt, mai mult decât întristător. Acestui „Creangă al Munteniei”, cum îl definea Eugen Lovinescu, i se cuvine o biografie completă şi o restituire integrală a operei, spre a constata dimensiunile creatorului şi valoarea estetică a prozelor sale care au trezit curiozitatea şi interesul celor mai severe autorităţi critice. În întâmpinarea acestui deziderat menţionăm că cinci epistole originale şi cât se poate de necunoscute publicului ale prozatorului Ion Marin Iovescu se află la Biblioteca Naţională a României. Ele sunt trimise istoricului şi criticului literar Mihai Gafiţa între anii 1970 şi 1977. Se ştie, cu exactitate, că istoricul şi criticul literar Mihai Gafiţa a promovat un însemnat număr de scriitori, atât la Editura pentru Literatură, cât şi la Cartea Românească, unde l-a secondat, cu inteligenţă şi devoţiune, pe Marin Preda. Scriitori din alte generaţii, precum Ion Marin Iovescu şi mulţi alţii, s-au bucurat de consiliile şi sprijinul său competent şi eficace. Lui Ion Marin Iovescu i-a publicat două cărţi: Lacrimi pe pâine (Poveşti şi nuvele) în anul 1967 şi Soare cu dinţi. Povestiri din anul 1974, care s-au bucurat de o receptare critică adecvată. Atât şi nimic altceva.
Insistenţele lui Ion Marin Iovescu din aceste epistole, articulate temeinic, sunt fireşti şi semnifică, de fapt, dorinţa unui scriitor notabil, descoperit de Eugen Lovinescu, ce doreşte să reintre în circuitul valorilor literare contemporane. Graţie lui Mihai Gafiţa şi mai ales lui Laurenţiu Fulga, prozatorul de la Bughea de Jos a izbutit să publice trei cărţi originale şi să-şi reediteze două din cele publicate în perioada interbelică. Originalele celor cinci epistole se află la Biblioteca Naţională a României, manuscrise 3.593 şi 3.597. De reţinut că în fişa bibliografică din Catalogul Colecţiilor Speciale- Manuscrise, corespondenţă, carte rară şi veche e menţionat, la expeditor, dintr-o gravă eroare, numele lui Marin Sorescu şi nu cel, adevărat, al lui Ion Marin Iovescu.

A fost îndrumat de Liviu Rebreanu

Biografia prozatorului Ion Marin Iovescu, unul dintre cei mai interesanţi scriitori rurali din spaţiul Munteniei, îndrumat de Liviu Rebreanu şi impus definitiv în istoria literaturii române de Eugen Lovinescu, conţine un număr apreciabil de necunoscute, care se cuvin a fi cercetate şi elucidate cu atenţie şi, mai ales, răbdare, spre a recompune efigia unui narator extrem de interesant. Opera sa, compusă din povestiri, nuvele şi romane, a suscitat interesul criticii literare, care s-a pronunţat prin vocile exigente ale lui George Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Octav Şuluţiu şi Alexandru Piru, relevând, fiecare în parte, noutatea limbajului, ineditul subiectelor şi, desigur, arta monologului şi a dialogului specifică lumii munteneşti. O întâmpinare specială i-a făcut criticul şi istoricul literar Eugen Lovinescu în arhicunoscuta sa Istorie a literaturii române contemporane 1900- 1937, carte fundamentală pentru înţelegerea valorilor estetice ale literaturii naţionale din primele patru decenii ale secolului trecut.

Primăria Rucăr se pregăteşte de „Expopastoralis”

Fri, 13 Aug 2010 10:52:55 +0100

„Povestea brânzei”, ediţia 2010

Anunţată pentru perioada 11 – 12 septembrie, ediţia 2010 a Expopastoralis Rucăr se doreşte a fi un eveniment marcat de tradiţie. Ca sărbătoarea să fie una cu răsunet, primarul Ionel Dulamă a început deja pregătirile schiţând lista sponsorilor care să susţină financiar o parte a manifestării. Pe lângă concursul crescătorilor de animale, din programul Expopastoralis nu vor lipsi nici „povestea brânzei” şi nici întâlnirea cu fiii satului. Lista invitaţilor va fi una lungă, aleşii Rucărului considerând că acesta este un excelent prilej de a crea o bună imagine localităţii.

Lăzăroiu se întăreşte financiar pentru lupta cu deputatul Drăghici

Fri, 13 Aug 2010 10:52:14 +0100

Chiar dacă mai sunt 2 ani şi vreo 4 luni până la noile alegeri parlamentare, săbiile viitoarei dispute se ascut deja în judeţ. Iar colegiul pe care se anunţă încă de pe acum o bătălie crâncenă este cel din Curtea de Argeş, unde deputatul PSD Mircea Drăghici, actualul deţinător al portofoliului, ştie deja că va avea parte de o concurenţă „beton”, şi la propriu şi la figurat, în persoana omului de afaceri PDL Ştefan Lăzăroiu, care administrează unul dintre cele mai puternice grupuri de construcţii din judeţ, format din Trustul de Construcţii Civile şi Industriale Argeş şi Dracones Construct.

Portofoliu de lucrări de 22 milioane euro

Abia intrat în politică, de vreo două luni, Lăzăroiu s-a înfipt cât se poate de tare în problemă, decis ca până la data alegerilor să se plaseze în pole-position, în faţa deputatului Drăghici. Din câte am aflat, tânărul om de afaceri „mătură” deja localităţile colegiului pe care va candida, ţinta sa fiind să se facă tot mai cunoscut şi să-şi formeze peste tot „puncte de lucru”, mai exact să adune tot mai mulţi oameni care să-l susţină. Că se pregăteşte pentru o luptă de categoria super-grea, o dovedeşte Ştefan Lăzăroiu şi la capitolul financiar, acolo unde, chiar dacă stătea destul de bine şi înainte, se întăreşte de zor chiar şi în aceste vremuri grele, de criză. PDL-ul să trăiască, nu? Numai pe anul în curs, firmele la care este asociat au adunat un bagaj, ba chiar valiză de lucrări, semnate şi parafate, care ating impresionanta valoare de 22 milioane de euro. Sigur, banii nu i-au intrat deja în contul firmelor, dar urmează să se adune, pe măsură ce lucrările vor fi finalizate. Nu mai puţin de 10 milioane de euro valorează construcţia unui imobil cu locuinţe de lux, în cartierul Găvana, comandat de un om de afaceri grec, Michail Karavas. Lucrările au început deja, termenul de finalizare fiind de 1 an. Alte 2,5 milioane de euro vor veni după finalizarea canalizării din comuna Vâlcele-Olt, condusă, nu-i aşa, de un primar PDL. Ştefan Lăzăroiu a reuşit însă să dea lovitura şi pe „tarlaua” independentului Sorin Oprescu, cu lucrări de construcţie sau reabilitări de şcoli, plus consolidări de blocuri în Bucureşti, în valoare totală de vreo 6,5 milioane de euro. Ba mai mult, a făcut ce-a făcut Lăzăroiu şi s-a înşurubat şi la primarul PSD din Mioveni, Ion Georgescu, contra sumei de 20 de miliarde lei vechi având datoria să facă asfaltări prin oraş de să stea oul drept pe ele. Ca să nu mai vorbim de o altă asfaltare, câştigată tot recent, pe la Valea Iaşului, unde primarul de acolo face cu ochiul PDL-ului şi va plăti bucuros aproape 10 miliarde pentru toată afacerea.

Are şi mână de dat

Una peste alta, cum spuneam, are balta peşte anul acesta şi nu este de mirare că, în asemenea condiţii financiare, Ştefan Lăzăroiu joacă tare şi politic. După principiul că nu e bine să ai mână doar de luat, ci şi de dat. Iar de când s-a hotărât să candideze, nu s-a zgârcit deloc la capitolul dat. A sponsorizat biserici, manifestări culturale şi a organizat excursii pentru copii şi bătrâni. A oferit burse pentru copiii săraci, dar dotaţi, ori le-a oferit laptopuri. A intervenit uneori în câte un caz disperat de sănătate, ori a reparat case avariate de incendii. În fine, chiar săptămâna trecută, după viitura de la Brăduleţ, care a făcut ravagii în comună, şi-a dus utilajele în zonă şi a reparat drumurile şi podeţele deteriorate de apele Vâlsanului, ieşite din matcă. Aşadar, Ştefan Lăzăroiu nu-şi menajează deloc forţele în plan financiar, conştient că la acest capitol îşi depăşeşte net rivalul de la PSD şi, în plus, în aceste vremuri grele de criză, fiecare contribuţie de acest gen se „contabilizează” pentru mai târziu.

C.S.

Protoieriile Câmpulung şi Curtea de Argeş se bat în finala de fotbal

Fri, 13 Aug 2010 10:50:27 +0100

Îndemnaţi de patriarhul Daniel să mai dea jos din burţi, preoţii argeşeni s-au apucat să joace fotbal. Nu haotic, ci în cadrul unui campionat organizat între protoierii. Departe de ochii curioşilor şi mai ales ai presei, feţele bisericeşti bat mingea, ba şi-o mai dau şi la gioale, în nocturnă, într-o locaţie numai de ei ştiută. Din ultima informaţie care ne-a parvenit, am aflat că acest campionat inedit de fotbal se va termina pe 1 septembrie, iar finala se va juca între protoieriile Câmpulung Muscel şi Curtea de Argeş. Amin.

Cheia Franceza

Patronul Bebe Roată a făcut pană… financiară

Fri, 13 Aug 2010 10:47:39 +0100

Vi-l mai amintiţi pe Bebe Roată, celebrul patron de maxi-taxi? Dacă nu, vă dăm noi câteva indicii. Ei bine, pe individ îl cheamă Gheorghe Oprea (n-are nicio legătură de rudenie cu fostul preşedinte al PSD Piteşti) şi este patronul firmei Autotehnic, cea care a dominat ani în şir transportul public cu maxi-taxi din Piteşti. În jurul lui Bebe Roată s-au creat tot felul de legende, cum ar fi aceea că era bara-bara cu persoane importante din primărie şi poliţie care-l protejau şi închideau ochii la neregulile pe care le comitea. Contracost, evident, întrucât în perioada de glorie a transportului cu maxi-taxi Gheorghe Oprea învârtea banii cu lopata. Cel puţin la asta te gândeai când vedeai că tipul îşi plimba fundul în ditamai Merţanu’ de sute de mii de euro sau când treceai prin faţa vilei sale de la Mărăcineni. Odată cu eliminarea microbuzelor de pe traseu, Bebe Roată a început să dea rateuri, imperiul financiar clădit în ani de zile de evaziune fiscală şi corupţie picând ca un joc de domino. Cea mai bună dovadă este faptul că, acum, înglodat în datorii, Gheorghe Oprea şi-a vândut toate limuzinele şi merge într-un Cielo răpănos.

Cheia Franceza

Piaţa Câmpulung transformată de aleşi în SRL

Fri, 13 Aug 2010 10:46:38 +0100

După îndelungi runde de negociere între aleşii locali din Câmpulung, în cadrul unei şedinţe de Consiliu extraordinare, s-a luat hotărârea ca Piaţa Centrală a municipiului să devină un SRL. Motivul pentru care s-a dorit ca Administraţia Pieţelor Câmpulung să devină societate cu răspundere limitată este salvarea celor 24 de salariaţi ai primăriei de valul iminent al concedierilor.

Cheia Franceza

Ion Pârnuţă a câştigat un proiect cu finanţare europeană de 360.000 euro

Fri, 13 Aug 2010 10:46:10 +0100

Cine credeţi că stătea săptămâna trecută, pe joi, la masă cu primul ministru Emil Boc, laolaltă cu alţi patroni din toată ţara? Ion Pârnuţă, consilier şi un pic de magnat rucărean, vestit în toată zona, ba până şi dincolo de crestele Făgăraşului. Şi nu numai că stătea la masă cu Boc, dar după a dat şi un interviu la Prima TV, pe tema întâlnirii, apărând la ştiri în prime-time. Am pus deci mâna pe telefon să aflăm ce şi cum chiar de la dânsul. Astfel am aflat că Ion Pârnuţă a semnat în acea zi, de faţă cu premierul, alţi oameni din minister, dar şi cu mai mulţi patroni din ţară, un contract cu finanţare europeană pentru IMM-uri, pe Programul Operaţional Sectorial, în urma unui proiect aprobat la finanţare pentru dotarea cu utilaje pentru construcţia de drumuri. Valoarea contractului, pe care Pârnuţă urmează s-o suporte integral, se ridică la 360.000 euro, dar la final, după ce comisia de recepţie va verifica toate documentele şi sumele cheltuite, i se va returna 70% din valoarea totală, deci 252.000 euro. Pentru ca toate astea să se întâmple, Ion Pârnuţă trebuie să nu facă greşeli în derularea proiectului şi să respecte termenul de 8 luni până la plata ultimei facturi de achiziţii. El ne-a spus că a făcut toată afacerea pentru fiica sa, studentă la Facultatea de construcţii, care urmează să se ocupe de acest business după absolvire.

Dan Nicolae

Fri, 13 Aug 2010 10:44:45 +0100

Veşti bune dinspre poliţie. În bilanţul pe primele 6 luni din 2010, inspectorul şef al IPJ Argeş, comisarul şef Dan Nicolae, a raportat o situaţie sensibil ameliorată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Infracţiunile grave comise cu violenţă (omor, viol, L.C.M) au avut scăderi semnificative, cea mai importantă fiind la tâlhărie, unde s-a raportat o scădere record de -52%. În paralel cu activitatea operativă, managementul IPJ Argeş a fost preocupat de îmbunătăţirea suportului material şi logistic şi a participat la o serie de acţiuni în vederea pregătirii aderării României la Spaţiul Schengen. Pentru toate aceste rezultate remarcabile pe timp de criză, dar şi pentru linia de modernitate şi eficienţă pe care a reuşit să o imprime poliţiei argeşene, de când a devenit comandant, Jurnalul îl declară pe comisarul şef Dan Nicolae – Omul Săptămânii.

Învierea lui Buta amână relansarea PDL în Muscel

Fri, 13 Aug 2010 10:43:33 +0100

Cu ceva timp în urmă, o veste şoc a zguduit lumea politică musceleană. Senatorul pedelist Mircea Andrei, cel venit de prin alte părţi să facă ordine la PD-L Argeş, ar fi reuşit să deratizeze organizaţia Câmpulung a deputatului Sorin Buta. A dizolvat Biroul de Conducere şi a atras în partid nume cu rezonanţă pentru zonă, ca Adrian Popa, Remus Lăcătuşu, Adi Cicu, dr. Ileana Drâmbăreanu, etc. Numai că senatorul, care-i şi preşedinte al CODA Argeş a PDL, a plecat între timp în concediu, prin ţări străine, iar organizaţia PD-L Câmpulung s-a transformat într-un ring de disputare a ciolanului. Aşa s-a ajuns ca diverşi lideri ai filialei să se mănânce unii pe alţii, în aşteptarea revenirii în ţară a şefului cel mare. Într-un final, joia trecută, cu senatorul ajuns în sfârşit la Câmpulung, a avut loc şedinţa PD-L în care „dizolvatul” Sorin Buta a revenit surprinzător în fruntea organizaţiei, ca şi preşedinte al C.O.D.A locală. Care-i misterul acestei întoarceri cu 360 de grade? Senatorul Andrei a ţinut cont de sugestia lui Cătălin Teodorescu (devenit, surprinzător, cel mai influent lider portocaliu al momentului) şi a acceptat varianta de a nu i se tăia capul în mod brutal lui Buta, ci de a-i oferi posibilitatea să se retragă onorabil. În schimbul acestui compromis, deputatul muscelean a promis că nu va mai candida la viitoarele alegeri. Din culise, am aflat că soluţia n-a picat tocmai bine Ligii Primarilor PDL, care a susţinut debarcarea lui Buta, pe de o parte din cauza gravelor probleme de imagine ale acestuia, iar pe de alta pentru managementul deficitar ce a condus la prăbuşirea PD-L pe zona Muscel. Chiar dacă senatorul Mircea Andrei le-a mărturisit ziariştilor prezenţi la Câmpulung că s-au liniştit spiritele în CO(a)DA locală, dimpotrivă, puricii au început să sară prin (şi pe lângă) ea, provocând mari mâncărimi democrat – liberalilor musceleni. Taberele rivale nu s-au armonizat, ba, dimpotrivă, s-au întărâtat. Cu Buta la conducere, PD-L va pierde timp şi voturi în lupta cu principalele contracandidate.

Penescu l-a dat afară şi pe băiatul lui Ilie Bărbulescu

Fri, 13 Aug 2010 10:17:36 +0100

Răzbunare pentru declaraţiile din Jurnalul!

Incredibil, dar cât se poate de adevărat! Penescu l-a dat afară de la FC Argeş şi pe Andrei Bărbulescu, fiul fostului campion alb-violet Ilie Bărbulescu, răzbunându-se astfel pentru declaraţiile făcute recent Jurnalului de tatăl său. Bărbulescu senior a fost printre puţinii angajaţi ai FC Argeşului care a criticat situaţia dezastruoasă prin care trece clubul din Trivale. „Acum se vede limpede caracterul infect care persistă la aceşti doi oameni de nimic, Cornel Penescu şi Cătălin Barbu, care neavând curajul să iasă în presă şi să-şi spună dreptul la replică la ce am spus eu vizavi de echipa FC Argeş în Jurnalul, încep iarăşi cu manevre din astea ieftine. Cum cei doi nu se pot compara cu mine din niciun punct de vedere, au căutat ultima lor răzbunare şi l-au dat afară şi pe Andrei, care nu a supărat pe nimeni. Este un copil cu bun simţ, cu creştere bună, dar are dezavantajul că-l cheamă Bărbulescu. Dacă Penescu crede că e normal să îndepărtezi în acest mod un copil în plină ascensiune numai pentru că îl cheamă Bărbulescu, atunci n-am ce să mai zic. Dar există acolo sus un Dumnezeu care le rezolvă pe toate. Intenţionez să le trimit câte un trandafir alb, atât lui Penescu, cât şi lui Barbu, dar mă tem că, la cât de deştepţi sunt, habar nu au semnificaţia acestor trandafiri în Sicilia”, a încheiat Ilie Bărbulescu.

Marius IONEL

Primarul Pendiuc a primit toate caricaturile cu el, apărute în Jurnalul

Fri, 13 Aug 2010 10:15:56 +0100

Cadoul nostru la împlinirea vârstei de 56 de ani

Piteşti. 5 august 2010. Aniversare de top la Primăria Piteşti. Sărbătoritul celor 56 de ani de existenţă a fost nimeni altul decât primarul Tudor Pendiuc, unul dintre cei mai longevivi edili, nu doar din Argeş, ci din România. Şampanie, vin la carafă, bere rece şi bucate alese, prăjituri care mai de care mai apetisante au fost oferite invitaţilor cu multă generozitate de către sărbătorit. Însă, piesa de rezistenţă a bunătăţilor au fost sărmăluţele în foi de viţă preparate chiar de soţia edilului, Gabriela Pendiuc. Sărmăluţele au fost apreciate şi de Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, prezent la petrecerea de la Casa Căsătoriilor. Aşa cum ne-a obişnuit, primarul Pendiuc a fost o gazdă perfectă pentru nenumăraţii invitaţi care, pe lângă tradiţionalul “La mulţi ani !”, i-au oferit edilului cadouri, fiecare după buget. Invitat la petrecere, nici Jurnalul de Argeş nu s-a lăsat mai prejos. Ştiindu-l un om cu simţul umorului, colegii mei i-au oferit primarului Tudor Pendiuc toate caricaturile care l-au avut ca protagonist de la ultima aniversare încoace şi care au apărut în săptămânalul nostru. Primarul a gustat gluma şi chiar a ţinut să imortalizeze momentul alături de Gabi Grigore şi Cristi Vasile (vezi foto). În toiul petrecerii, între două beri şi o gustărică, Tudor Pendiuc a fost întrebat dacă a fost felicitat şi de consilierii PDL, respectiv PNL. Primarul Pendiuc ne-a spus că a fost sunat doar de către deputatul Sorin Pandele, de consilierul local Iulian Corbu şi de prefectul Gheorghe Davidescu. A fost felicitat în schimb, printr-un fax trimis chiar de la sediul guvernului, de către primul ministru Emil Boc şi de secretarul general al guvernului, Andrada Mihăescu.

Iuliana Obreja

“Numai cositul ierbii de la Petrochimie a costat 2 milioane euro”

Fri, 13 Aug 2010 10:13:47 +0100

Semn rău. Oltchim amână repornirea petrochimiei Arpechim pentru 1 octombrie. Conducerea combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea motivează întârzierea repornirii petrochimiei de la Piteşti din lipsa unor componente necesare în procesul de reparare a unor instalaţii din fabrică. Anterior, reprezentanţii Oltchim spuneau că activitatea de petrochimie va fi reluată în luna aprilie, apoi au amânat-o pentru jumătatea lunii iunie, respectiv sfârşitul lunii iulie. Constantin Roibu, managerul general al Oltchim, spera că achiziţionarea petrochimiei piteştene să fie o afacere profitabilă, însă întârzierea repornirii acesteia a cauzat combinatului vâlcean pierderi de 12,5 mil. euro numai în primul trimestru din acest an. De altfel, la preluarea petrochimiei, Constantin Roibu, managerul general al Oltchim Rm. Vâlcea, a făcut o scurtă radiografie a modului cum au fost risipiţi banii pe platforma piteşteană, înainte de a fi închisă de austriecii de la Petrom: “La ce am găsit acolo, secţia de petrochimie a Arpechim nici nu avea cum să fie profitabilă. Numai cositul ierbii a costat două milioane de euro în 2008”.

Iuliana Obreja

Fostul şef al şomerilor va rămâne… şomer

Fri, 13 Aug 2010 10:11:03 +0100

Culmea disponibilizării la AJOFM

Mihai Oprescu este numele primei victime politice a campaniei de disponibilizări care se desfăşoară în prezent în instituţiile publice. Fost director PSD al Agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă, el s-a retras ca şef de serviciu la finele anului trecut, lăsând locul de director pedelistei Elena Mateescu. Iată însă că, odată cu alcătuirea listelor de disponibilizări, aprobate şi parafate la PDL, Mihai Oprescu a avut surpriza neplăcută să se vadă trecut în capul acesteia, iar directoarea Mateescu, care plângea cu lacrimi de crocodil pe la uşa Consiliului Judeţean, când se pusese problema schimbării sale din funcţie (nu a plecării din instituţie), a avut o satisfacţie tâmpă să-i înmâneze personal decizia de disponibilizare lui Mihai Oprescu. Acesta va fi nevoit să-şi găsească acum o soluţie profesională alternativă, dacă nu cumva va deveni din fost director al AJOFM, şomer cu acte în regulă. Din câte am aflat, graţie loviturii dure primite, Mihai Oprescu şi-a propus ca, după ce-şi rezolvă situaţia cu serviciul, să devină unul dintre cei mai înverşunaţi critici ai actualei puteri, mai ales că la alegerile viitoare ar putea să candideze fie la Primăria Mărăcineni, fie pe colegiul Muscel, la deputaţi, din partea PSD. În plus de asta, el va contesta în instanţă decizia de disponibilizare de la AJOFM, sperând că astfel va câştiga nu numai revenirea pe post, dar şi salariile pe care le va pierde după plecare.

Deputatul Vasilică a deconspirat un SMS al senatorului Andrei

Fri, 13 Aug 2010 10:02:19 +0100

Scandal! PDL aprobă la partid lista bugetarilor disponibilizaţi
PDL n-are scrupule şi profită politic de drama bugetarilor aflaţi în prag de disponibilizare. Cel puţin acesta e punctul de vedere al deputatul PSD Radu Vasilică, cel care a dezvăluit în conferinţa de presă de la partid conţinutul unui SMS trimis de senatorul portocaliu Mircea Andrei. Aflat în concediu, în exotica insulă Singapore, şeful PDL ar fi trimis următoarea directivă supuşilor săi din filiala Argeş: ”Toate listele cu persoanele ce urmează a fi disponibilizate din instituţiile deconcentrate ale statului se vor depune mai întâi la partid, spre a fi discutate în C.O.D.A, înainte de a fi trimise la ministerele de resort”. Dacă SMS-ul e real, şi înclinăm să credem că e din moment ce, după citirea lui în conferinţa de presă a PSD, senatorul Andrei a demarat o anchetă internă spre a depista care sunt cârtiţele din partid, situaţia e absolut jenantă pentru portocalii. Pentru că nu mai ai nicio scuză în momentul în care încerci să controlezi politic până şi dramele unor oameni aflaţi cu securea şomajului deasupra capului.

Peste 530 de salariaţi vor fi disponibilizaţi de la Consiliul Judeţean

Fri, 13 Aug 2010 10:00:32 +0100

Peste 530 de salariaţi. Atât este totalul celor care vor trebui să-şi ia adio de la Consiliul Judeţean şi instituţiile arondate, conform directivelor de disponibilizare stabilite de Guvern. Faptul este o veritabilă dramă, care l-a făcut pe preşedintele Constantin Nicolescu să trăiască una din perioadele cele mai negre ale carierei sale. El se confesa într-un cadru restrâns că în viaţa sa n-a dat pe nimeni afară, iar acum este nevoit să pună în aplicare nişte decizii care vor afecta sute de persoane. În ultimele zile, organigramele CJ s-au sucit şi răsucit pe toate părţile, în încercarea ca efectele disponibilizărilor să fie cât mai reduse. Astfel, în numărul total se vor include şi posturile care erau vacante, s-au trecut în revistă şi persoanele care trebuie să iasă la pensie şi, în plus, s-a căutat şi soluţia externalizării anumitor servicii, cum este cazul Drumarg-ului, care se va transforma în companie judeţeană de drumuri, deci va putea să-şi păstreze salariaţii, ca entitate economică de sine stătătoare, ieşită de sub tutela CJ.

ELECTRO-CUTARE

Viceprimarul Niţă, senatorul Tămagă şi… chiloţii doamnei Irimia din Costeşti

Fri, 13 Aug 2010 09:59:00 +0100

Bătăios cum îl ştim, viceprimarul din Costeşti, Marian Niţă, care este şi şeful organizaţiei locale a PSD, se luptă cu toată lumea. În special cu PDL-ul, al cărui exponent principal în zonă, primarul Ion Baicea, îl scoate din sărite, dar câteodată chiar şi cu subalternii din propriul partid. Face de pildă carieră în PSD o snoavă, din timpul înfierbântatelor alegeri pentru şefia organizaţiei din Costeşti, petrecute acum vreo două luni. Perioadă în care Niţă a dibuit câţiva muşterii care îi cam poartă sâmbetele şi l-ar fi vrut detronat de la şefie. Printre aceştia, o profesoară, pe nume Daniela Irimia, identificată de domn’ vice ca fiind capul răutăţilor. Şi ce credeţi că-i spune acesta, în plină şedinţă de partid? Că doamna cu pricina se îmbracă uneori în roşu, culoarea partidului, dar pe dedesubt are chiloţi portocalii! Toată lumea a rămas mască, la un aşa afront lansat direct pe sub centură. Evident, că reacţia doamnei n-a întârziat, iar ea a fost de pomină: „Vă garantez că n-am chiloţi portocalii, iar asta poate s-o confirme şi dl senator Tămagă!” Na belea! Din câte am aflat, senatorul n-a venit nici până astăzi să prezinte la partid dovada certă că doamna Irimia n-are chiloţi portocalii, dar inedita temă de dispută dintre Marian Niţă şi Daniela Irimia, în care s-a trezit vârât şi Constantin Tămagă, a intrat deja în „folclorul” PSD, ca una cu substraturi adânci. Fie roşii, fie portocalii…

ELECTRO-CUTARE

Can-can cu un amiral, la ziua chestorului Dan Fătuloiu

Fri, 13 Aug 2010 09:57:47 +0100

E de comă chestorul Fătuloiu. N-ar interveni el pentru nimeni şi pace. A devenit chiar proverbial la acest capitol, după o întâmplare petrecută anul acesta, chiar de ziua lui. Pe 27 iunie, într-o duminică, Dan Fătuloiu a dat o petrecere restrânsă la restaurantul din campusul Universităţii Constantin Brâncoveanu. Pe lângă cele câteva familii din Piteşti, cu care-şi face concediile şi revelioanele de-o viaţă, secretarul de stat de la M.A.I a invitat şi un cuplu de amici din Constanţa, un viceamiral şi pe doamna sa. Ca o paranteză, cei doi prieteni de la malul mării participaseră cu o zi înainte şi la nunta de la restaurantul Victoria, unde chestorul Fătuloiu fusese naş. Au dormit peste noapte în Piteşti, a doua zi au participat şi la ziua de naştere a lui Dan Fătuloiu, iar spre după amiază au plecat spre casă. Numai că, să vezi întâmplare! La ieşirea din Piteşti, la un filtru în Prundu, maşina în care se afla amiralul şi care era condusă de soţia acestuia a fost oprită de poliţiştii de la Rutieră. Agenţii de circulaţie şi-au făcut datoria şi l-au amendat pe amiral în legătură cu talonul maşinii, care avea o dată (nu ştim exact care) expirată. Din instinct, doamna amiral a pus mâna pe telefon şi l-a sunat pe chestor: „Dane, uite ce ni s-a întâmplat la ieşirea din Piteşti, vorbeşte tu cu băieţii să nu ne amendeze…”. Ca să nu fie pus în situaţia penibilă de a face o intervenţie la agenţii de circulaţie sau la şefii acestora, secretarul de stat a dat-o pe glumă. Râzând, Dan Fătuloiu şi-a învăluit imediat amicii din Constanţa în aburul unei explicaţii cu parfum de glumă: „Hai, măi, înţelegeţi şi voi că e doar o amendă! Oricum trebuie să schimbaţi talonul, când ajungeţi acasă, aşa că n-are niciun rost să mai intervin eu acum şi să complic lucrurile…”. Aşa că doamna şi domnul amiral au plătit amenda, după care s-au urcat frumuşel în maşină şi duşi au fost, spre Constanţa. Inutil să mai spunem că acest refuz elegant i-a lăsat mască până şi pe amicii din Piteşti ai chestorului, cu care acesta rămăsese să-şi continue ziua de naştere în campusul de la Brâncoveanu.

ELECTRO-CUTARE

Nicolescu face mişto de criză! Pe bani publici!

Fri, 13 Aug 2010 09:42:23 +0100

Constat că organizarea în plină criză a aşa-numitelor sărbători ale Argeşului şi Muscelului nu a provocat replici critice din partea societăţii civile, a presei şi a politicienilor. Nu mă surprinde. În Argeş nu există societate civilă în sensul militant al expresiei, presa închide ochii, complice, din raţiuni financiare, iar opoziţia politică ne-a obişnuit cu acrobaţiile sale de maimuţă inofensivă care se crede leu când se scarpină în oglindă.
I-am întrebat pe conducătorii Consiliului Judeţean despre oportunitatea evenimentului în condiţiile sărăciei de astăzi. Mi-au spus că tradiţia obligă. Că „Sărbătorile” trebuie să aibă loc în fiecare an, indiferent cât de greu ne este, pentru că au devenit deja o marcă. Dar dacă eram în război? Nu înţeleg cum apelul la „tradiţie” poate fi luat în seamă ca un argument serios în contextul dezastrului economic şi social pe care îl trăim.
La aceeaşi întrebare, vicepreşedintele Florea Costache mi-a răspuns că „Sărbătorile” sunt un prilej de bucurie pentru argeşeni, bucurie la care au dreptul şi când le merge bine, dar şi când le merge rău. Uşor „diversionist”, făcând o comparaţie pe care, probabil, o credea categoric favorabilă punctului său de vedere, de fapt o comparaţie forţată, Costache a afirmat că nici omul de rând nu renunţă la nunţi sau la botezuri pentru că este criză. Corect, cu un singur amendament: nunţile şi botezurile nu sunt organizate din bani publici, iar cu banii lui fiecare face ce vrea şi când vrea.
Dacă „Sărbătorile” erau sponsorizate în întregime din fonduri private sau dacă aportul financiar public era modic, n-aş fi avut nimic de comentat. Răspunzând unei întrebări pe care i-am adresat-o, preşedintele Constantin Nicolescu a precizat că ediţia din acest an îl costă pe contribuabilul argeşean „6-7 miliarde de lei vechi”. Nu credeţi că, pe foamea asta, o asemenea sumă, destul de consistentă, în loc să fie cheltuită pe, citez, „manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice” (sună ceauşist!) putea fi direcţionată în folosul unor amărâţi? Sau a unor tineri foarte inteligenţi, pe care ar trebui să-i stimulăm cumva să nu renunţe definitiv la România? Care este părerea voastră?
Din moment ce nu prea sunt reacţii negative, trag concluzia că majoritatea e satisfăcută că va petrece pe fonduri publice. N-are decât. Să fim sinceri, însă: ne furăm singuri căciula. Dacă ne arde de mici şi bere de la „împărăţie”, dar pe banii noştri, şi de jocuri şi cântece cu dedicaţie de la mai marii judeţului şi nu ne stă gândul la muncă şi la cum mama naibii să ieşim din sărăcie şi promiscuitate, praful se va alege de noi. Şi o vom merita.
Constantin Nicolescu şi camarazii lui de la Consiliul Judeţean fac „mişto” de criză. Este ca şi cum ai avea mortul pe masă, dar tu te duci la benchetuială, te distrezi, şi arunci cu lovelele în lăutari. De altfel, o ştiţi bine, la români se mai întâmplă ca înmormântările să se transforme în chefuri.

Stiri

Cu Tudor Gheorghe, la Goleşti!

Piteştiul, oraşul de „vis” cu termoficare de coşmar

Doctorul Matrozi, victimă în Operaţiunea Diareea

„Vreau să uit acest moment neplăcut din viaţa mea”

De ziua lui, stareţul de la Piscul Negru a dat o petrecere pentru homosexuali

Ce explicaţie are “Fosforelboy” – “Cineva mi-a furat adresa şi a postat-o pe site-ul gay”

Opriţi-l! Face avere pe seama fiicei bolnave de leucemie

Concetăţenii din Vedea l-au luat la ochi

Colegii îl arată cu degetul

A înregistrat la primărie o Skoda Octavia

„Nu mai aveam curaj să merg peste hotare cu Loganul!”

15 trusturi media şi instituţii publice au stopat campania

Anchetă realizată de Iuliana Obreja şi Gabriel Grigore

Protest cu foamea-n gât

4 tractoare au îngreunat circulaţia

Anemie şi... vuvuzele

Revendicări

Criză fără precedent la Spitalul Curtea de Argeş

„Medicii şi pacienţii cumpără medicamente”

Adresabilitate mare, fonduri ioc!

Situaţie fără precedent

400 de lei pentru „înrolarea“ unui elev în clasa I

120 lei pe uniformă

Peste 100 lei treningul şi adidaşii

Preţuri cu... fiţe

150 lei, un ghiozdan echipat

Pendiuc: „Fără bani la buget, ne aşteaptă o iarnă grea!“

Este greu să fii în administraţie şi să răspunzi şi problemelor oamenilor

Să ne rugăm să fie iarnă blândă

Dosare penale pentru „magazine de vise“

Două tinere, înghiţite de ape

„Veniţi că apa a luat două fete!...”

Concesionarea afacerii cu deşeuri este cel mai mare business din istoria Consiliului Judeţean

„Declinul economic va continua”

Directorul Dobrinoiu i-a declarat război primarului Secăreanu

Regele Oţelului s-a amorezat de o piţipoancă

Fabrica de pâine a Arhiepiscopiei face concurenţă neloială

Preşedintele PNL-Piteşti caută electoratul pe bicicletă

ELECTRO-CUTARE

“Doar dacă mă schimbă de la Prefectură pot defrişa Pădurea Trivale”

Frigură, lupul paznic la oi

Soţul preşedintei Judecătoriei Piteşti ameninţă autorităţile judeţene cu puşcăria

Instituţii şi oameni cu rol de buzdugan în defrişarea Pădurii Trivale

Magnatul Pănescu predă Bacovia în noul sediu al Poliţiei Judeţene

Pendiuc a blocat Spitalul Judeţean cu “Operaţiunea Diareea”

O angajată a BCR a furat 1,5 miliarde din contul unui client

Clientul a împrumutat-o pe Valerica Voican cu încă 15.000 de euro

Angajata BCR şi-a cerut iertare clientului prin SMS

„Cristina Turcu Preda mă bombardează cu mesaje porcoase”

Scârboşenii pe alese

Daniel Otobâcu: „Sunt convins că ea mi le-a trimis”

Şcoli ca în Evul Mediu, profesori prost plătiţi

Cu Vlad Ţepeş, în „Cuibul Vulturului Alb“

Şi draci, şi muzică, şi Ţepeş!

Concursuri amuzante

Sărbătoare la arefeni

Şi locuinţele pentru tineri, trecute pe linie moartă

Noul look al PDL Argeş – Galerie FOTO

Şase pictoriale cu „Blonda senatorului Andrei”

„Acum ne ia dracu’!“

„Ne-au scăzut salariile, de fapt, cu 60%!”

Zguduitor! - Un copil de 2 ani s-a înecat într-un şanţ cu 25 cm de apă!

A fost prea târziu

Mii de piteşteni vor să se debranşeze

„Nu-mi faceţi autopsie. E prea scumpă!“...

Jaf la pădure, dejucat cu pistolul

„Şmecherii făcute prin Justiţie şi Cadastru!“

Pădurea Trivale trebuie salvată

„Mă aştept să avem retrocedări după vremea lui Burebista!”

Ion Marin Iovescu, un „Creangă al Munteniei”

Eugen Lovinescu i-a fost mentor

Cinci epistole originale ale scriitorului se află la Biblioteca Naţională

A fost îndrumat de Liviu Rebreanu

Primăria Rucăr se pregăteşte de „Expopastoralis”

„Povestea brânzei”, ediţia 2010

Lăzăroiu se întăreşte financiar pentru lupta cu deputatul Drăghici

Portofoliu de lucrări de 22 milioane euro

Are şi mână de dat

C.S.

Anchetă realizată de
Iuliana Obreja şi Gabriel Grigore

MIHAI PAUL CODUNAS
mihaipaulcodunas@yahoo.com