Eroare

Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering
Eroare la încărcarea modulelor:MySQL server has gone away SQL=SELECT id, title, module, position, content, showtitle, control, params FROM jos_modules AS m LEFT JOIN jos_modules_menu AS mm ON mm.moduleid = m.id WHERE m.published = 1 AND m.access <= 0 AND m.client_id = 0 AND ( mm.menuid = 29 OR mm.menuid = 0 ) ORDER BY position, ordering

MySQL server has gone away SQL=select * from jos_ijseo_keys as a where 1<=(SELECT DATEDIFF('2010-09-05 19:32:14',a.checkdate)) order by checkdate limit 0,5

Pitesti

Populația

Municipiul Piteşti, reşedinţă a judeţului Argeş, este situat în partea central-sudică a României, între Carpaţii Meridionali şi Dunăre, în nord-vestul Munteniei. 120 km îl despart de Bucureşti - capitala ţării - Piteştiul aflându-se la confluenţa râului Argeş cu Râul Doamnei, în punctul de intersecţie al paralelei de 44°51'30" latitudine nordică cu meridianul de 24°52' longitudine estică, la distanţă relativ egală faţă de Polul Nord şi de Ecuator, cu menţiunea că paralela de 45° trece prin comuna Merişani, la 20 km nord de Piteşti.

Municipiul Piteşti se află la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Argeş (S), şi de 356 m, în cartierul Trivale (V). La nord-vest de terasa Trivale-Papuceşti se află cota de 373 m, iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în comuna Bascov, se găseşte cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa).

Suprafaţa municipiului Piteşti este de 4.073 ha (măsurată în anul 2003).

Oraşul propriu-zis, aşezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeş, are un topoclimat de vale, calm şi moderat.

Temperatura medie anuală variază între 9° şi 10°C, media lunii ianuarie fiind de -2,4°C, iar cea a lunii iulie de +20,8°C.

Evoluţia populaţiei municipiului Piteşti*

Indicator	2003	2004	2005	2006
Populaţia totală – la 1.VII (stabilă)	173739	171498	171071	170217
Populaţia la 1.VII - femei	90046	89068	89034	88723
Populaţia cu domiciliul în localitate la 1.VII	173100	171531	170511	169980
Stabiliri de domiciliu în localitate	2090	1771	1641	2294
Plecări cu domiciliul din localitate	3361	3815	2760	3230

*Datele au fost extrase din fişa localităţii, oferită de Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş în iunie 2008.

Cultura

Filarmonica Pitești

Centrul Cultural Pitești

Biblioteca Dinicu Golescu

Casa de Cultură a Sindicatelor

Școala de Arte Pitești

Casa Studenților

Muzeul Județean Argeș

Centrul de Cultură Brătianu

Cercul Militar Pitești

Centrul Creației Populare

Casa Corpului Didactic

Palatul Copiilor și Elevilor

Economie

Repere economice

Municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului Argeş este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Ţării Româneşti, fiind atestat, ca aşezare, pentru prima dată într-un document din 20 mai 1388, prin care domnitorul Mircea cel Bătrân dăruia între altele, ctitoriei sale, Mănăstirea Cozia şi „o moară în hotarul Piteştilor”.
Existenţa aşezării în epocile străveche şi veche, pe actualul teritoriu, este atestată şi de descoperirea unor unelte din piatră neşlefuită şi şlefuită, a unor fragmente ceramice şi monede.
Aşezarea geografică favorabilă schimburilor, dezvoltarea meşteşugurilor şi a agriculturii, atenţia acordată de unii domnitori, au contribuit la transformarea Piteştilor din sat în târg şi apoi în oraş în epoca medievală. În această perioadă, oraşul a fost unul dintre cele mai active centre de comerţ din Ţara Românească, aflându-se în centrul schimburilor de produse care se făceau schimb între zonele de câmpie – deal – munte. Intense şi de mare importanţă au fost schimburile comerciale cu Braşovul şi Sibiul, renumite centre de comerţ şi meşteşuguri ale vremii.
Dezvoltarea ascendentă a oraşului se continuă în perioadele interbelică şi postbelică, Piteştiul menţinându-şi statutul de centru de interes între localităţile urbane din ţară.
După anii 1970, când oraşul a fost ridicat la rang de municipiu, atât activitatea economică cât şi cea social – culturală, capătă o nouă dimensiune, Piteştiul situându-se între cele mai moderne şi dinamice reşedinţe de judeţ din ţară.

Repere economico-sociale

Încă de la începutul secolului XX, populaţia oraşului Piteşti sporeşte proporţional cu extinderea acestuia pe orizontală. Dacă în anul 1912 o suprafaţă de 519,5 ha de teren era locuită de 19.722 de suflete, care îşi desfăşurau viaţa de zi cu zi în 2.552 de clădiri, lucrau în 30 de fabrici şi se racordau la atmosfera culturală graţie celor trei cinematografe existente şi, doi ani mai târziu, teatrului comunal, în anul 1966, numărul domiciliaţilor cu acte în regulă în Piteşti ajunsese la 60.113. Toate evidenţele şi statisticile de până atunci probează creşterea constantă a numărului de locuitori - de la 19.523 (în 1930) la 26.551 (în 1941), urcând către 29.000 (în 1948) şi depăşind pragul de 53.000 (în 1965).
După anul 1965 au fost construite mari obiective economice în oraşul Piteşti şi în imediata apropiere: Întreprinderea de Motoare Electrice - 1967 (ANA IMEP), Întreprinderea de Autoturisme Dacia - 1968 (Automobile Dacia S.A.), Combinatul Petrochimic - 1969 (SNP Petrom, sucursala Arpechim Pitesti, Rafinăria de petrol (1969), Fabrica de preparate din carne (1969), Fabrica de pâine (1969), Fabrica de piese auto şi produse metalice (1969), Întreprinderea de stofe Argeşana (1969), Fabrica de bere (1969), Combinatul de articole tehnice din cauciuc - 1970 (S.C. ROLAST S.A.). Întreprinderea Textila a fost modernizată, Fabrica de produse lactate extinsă, s-au construit trei lacuri de acumulare pe râul Argeş, în zona oraşului. Au fost construite, de asemenea, Complexul de vinificaţie şi Centrul de îmbuteliere a vinului Ştefăneşti (1966-1970), Institutul de Reactori Nucleari Energetici - 1976 (Institutul de Cercetari Nucleare).
În anul 1968, cu prilejul reorganizării administrative, oraşul Piteşti este declarat municipiu.
În domeniul cercetării, au fost înfiinţate Institutul de cercetări pomicole şi producţie Piteşti-Mărăcineni şi Staţiunea de cercetări agricole Albota. Au fost create numeroase spaţii comerciale, s-au construit şcoli, case de cultură, au fost modernizate străzi şi bulevarde. Cartierele de locuinţe, începute în anii anteriori, s-au extins şi au apărut altele noi: Trivale, Războieni, Negru-Vodă, Banat, Găvana, Petrochimiştilor, Eremia Grigorescu, Popa Şapcă, Tudor Vladimirescu.
Dacă în anul 1981 cele 4.073 de ha, zestrea - ca întindere - a oraşului, erau populate de 141.498 de cetăţeni, în 1997, numărul acestora a crescut la 186.000, pentru ca, în conformitate cu datele şi concluziile recensământului din 2002, piteştenii să se constituie, la ora actuală, într-o comunitate activă de circa 200.000 de locuitori. Dintre aceştia, 48% sunt bărbaţi, 52% femei, 99% au naţionalitate română, procentul rămas fiind reprezentat de rromi, maghiari, germani, ucraineni, alte etnii. 98,3% sunt creştini ortodocşi, 1,7% având confesiunile romano-catolică, greco-catolică, reformată, evanghelistă, mozaică, alte denominaţiuni.

Piteşti - Mediul de afaceri şi dezvoltarea economică

Dezvoltarea economică locală reprezintă colaborarea la nivel local pentru creştere economică durabilă care produce beneficii economice şi care duce la îmbunatăţirea calităţii standardelor de viaţă pentru întreaga comunitate. Prin “comunitate” se înţelege o municipalitate, un oraş, o zona metropolitană, sau o regiune sub-naţională.
Dezvoltarea economică locală (DEL) oferă administraţiei publice locale, sectorului privat, sectoarelor non-profit şi reprezentanţilor comunităţii locale ocazia de a lucra împreună pentru a îmbunătăţi economia locală. Conceptul se axează pe creşterea competitivitatii şi dezvoltarea durabilă astfel încât întreaga comunitate să se bucure de beneficiile acestei creşteri.
DEL cuprinde diferite discipline tehnice cum ar fi planificarea, ştiintele economice şi marketingul. Tot în sfera acestui concept intra şi multe funcţii ale administraţiei publice locale şi ale sectorului privat, printre care se regăsesc planificarea urbană, asigurarea infrastructurii, dezvoltarea domeniului imobiliar şi finantele. Activităţile de dezvoltare economică locală pot fi implementate în diferite zone geografice.
Piteştiul s-a format şi dezvoltat într-o regiune naturală complexă, la intersecţia unor vechi drumuri comerciale şi cai de comunicaţii care asigurau şi continuă să asigure permanente şi multiple legaturi între estul şi vestul Munteniei, între aceasta şi Transilvania şi intre Europa Centrala şi Peninsula Balcanică.
Activitatea meşteşugarească şi comerţul au fost primele activităţi care s-au dezvoltat, transformând Piteştiul într-un important centru comercial şi de tranzit.
În prezent, Piteştiul este un oraş puternic industrializat, cu un potenţial economic ridicat, fiind inclus în categoria marilor oraşe din România.
O caracteristică de bază a dezvoltării sale economice vizează gama deosebit de diversificată a reţelei industriale, cu mult peste media pe ţară, aici regăsindu-se aproape toate ramurile industriale.
Dezvoltarea industriei, creşterea continuă a numărului de locuitori, materiile prime şi materialele existente în Piteşti şi în judeţul Argeş şi cadrul natural au determinat extinderea şi diversificarea reţelei comerciale şi de servicii.
Principalul obiectiv al dezvoltării locale constă în prezervarea potenţialului economic al industriilor-cheie şi în crearea de condiţii pentru diversificarea serviciilor oferite atât cetăţenilor, cât şi agenţilor economici.
Este esenţial pentru municipiu să păstreze stabilitatea şi să asigure dezvoltarea infrastructurii urbane.Spiritul antreprenorial, reformele structurale şi cele vizând funcţionarea unităţilor economice, aplicarea mecanismelor de piaţă au condus la dezvoltarea rapidă şi foarte puternică a sectorului privat în Piteşti. În prezent, în municipiul Piteşti funcţionează 12.266 de agenţi economici din cei 14.052 înregistraţi.

Structura agenţilor economici din Piteşti pe criterii de activitate*

Activitate	Număr societăţi	În funcţiune
Comerţ	5.986	4.950
Industrie	1.358	1.111
Servicii	5.872	5.449
Agricultură	158	133
Construcţii	668	613
Total	14052	12.266

*Datele au fost furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş în luna ianuarie 2008

Se observă că ponderea cea mai mare o au agenţii economici care desfăşoară activitate de comerţ, urmaţi de cei din ramurile: servicii, industrie, construcţii şi agricultură.

Resursele naturale, forţa de muncă înalt calificată, diversitatea structural-economică, precum şi apropierea de Bucureşti au determinat creşterea numărului de investitori străini. Mai jos puteţi găsi lista principalelor societăţi comerciale cu capital străin şi a celor cu capital mixt (străin+privat/statul român) din Piteşti, în funcţie de capitalul scubscris (datele au fost furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş, în luna ianuarie 2008)

Activităţile economice

Deşi numărul agenţilor economici din sectorul comerţ este impresionant, Piteştiul se recomandă totuşi ca un oraş puternic industrializat, realizând aproximativ 55% din producţia industrială a judeţului Argeş, care, pe plan economic, se află între primele 5 locuri din ţară.

Structura industrială este diversificată, iar cele mai reprezentative ramuri de profil sunt:

1. Industria construcţiilor de maşini, utilaje, echipamente, motoare electrice cu tradiţie în municipiul Piteşti, care şi-a diversificat producţia şi ca urmare a înfiinţării de noi agenţi economici, mici, mijlocii şi mari, cu capital românesc sau străin.
Cel mai mare producator de automobile din ţară este SC Automobile Dacia SA, care a luat fiinţă în anul 1990, prin preluarea parţială a patrimoniului fostei Întreprinderi de Autoturisme Piteşti. Obiectul de activitate al societăţii îl constituie producerea şi comercializarea de automobile, piese de schimb, maşini, unelte şi instalaţii pentru industria de automobile, de agenţi energetici şi tehnici pentru societăţile comerciale de pe platforma industrială Colibasi şi terţi, promovarea şi punerea în aplicare a iniţiativelor de interes naţional, în domeniul fabricaţiei de automobile şi domenii conexe şi realizarea de beneficii.

2. Industria produselor primare, cu subramurile:
- producţia de produse chimice şi petrochimice;
- fabricarea elementelor de beton, ciment, ipsos;
- producţia articolelor din cauciuc şi mase plastice.
Printre marii producători din acest domeniu de activitate se regăseşte Sucursala ARPECHIM a SNP PETROM.

3. Industria metalurgică şi a construcţiilor metalice:
În această ramură a avut loc un proces de restructurare prin care s-a restrâns activitatea unor întreprinderi de stat, ulterior privatizate. Şi aici activează un număr mare de IMM-uri.

4. Industria confecţiilor este de asemenea puternic dezvoltată.

5. Industria uşoară este mai putin dezvoltată, cuprinzând un număr redus de agenţi economici, din care marea majoritate sunt IMM-uri.
De menţionat faptul că producţia de ţesături, articole croşetate şi tricotate reprezintă un domeniu de interes pentru investitori, întrucât importurile acoperă peste 80% din necesarul intern de materiale textile pentru industria confecţiilor de îmbrăcăminte.

6. Industria lemnului şi mobilei - o ramură cu tradiţie în Piteşti, care, datorită resurselor locale de lemn si forţei de muncă specializată, creează oportunităţi de investiţii în producţia de mobilier de calitate superioară.
De menţionat este faptul că cel mai mare producător de mobilă din România, SC Alprom SA, funcţionează în Piteşti.

7. Industria alimentară este dezvoltată, cuprinde un numar mare de agenţi economici şi acţionează la nivelul a trei subramuri:
-industria de morărit şi panificaţie;
-industria de prelucrare a cărnii;
-industria laptelui.

8. Ramura construcţiilor este bine configurată, în Piteşti funcţionând un număr mare de agenţi economici, în continuă dezvoltare.
Pe termen mediu şi scurt, investiţiile în această ramură pot fi profitabile, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.
Având în vedere calitatea României de mebru al NATO şi integrarea in UE, se poate estima că în viitor va creşte şi mai mult cererea pentru construcţiile industriale şi de locuinţe şi se va extinde infrastructura - drumuri, apă, canalizare, instalaţii electrice, de gaz etc.
Comerţul este activitatea de tradiţie a municipiului Pitesti, care s-a dezvoltat şi diversificat continuu, aici funcţionând aproape 6.000 agenţi economici de profil. Acest număr mare de agenţi economici creează o concurenţă reală şi puternică, fapt ce conduce la o ofertă de servicii de calitate.
Cu toate că în municipiul Piteşti există suficiente hoteluri, restaurante şi zone de agrement, turismul este mai putin dezvoltat, Piteştiul servind mai degrabă ca spaţiu de tranzit spre zonele turistice din împrejurimi, respectiv Vidraru, Transfagăraşan, Bran, Rucăr, Braşov.

Concluzii:

Piteştiul trebuie să urmărească strategiile de dezvoltare economică locală spre beneficiul celor aflaţi în jurisdicţia sa. Însă, administraţia publică locală nu poate realiza dezvoltarea economică pe cont propriu. Trebuie să implice eforturi ale tuturor partenerilor locali şi să se asigure că toate stategiile de dezvoltare economică locală elaborate sunt coordonate cu alte strategii de dezvoltare comunitară şi de furnizare de servicii.
Piteştiul este perceput ca un oraş industrial cu potenţial economic ridicat, cu şanse de a-şi mentine structura preponderent industrială, având ca puncte tari:
- poziţia geo-economică favorabilă (nod rutier, autostrada Bucureşti – Piteşti, apropiere de zone cu potenţial turistic);
- sector privat foarte dezvoltat;
- investiţii străine peste media pe ţară;
- forţa de muncă inalt calificată;
- echipare urbană (dotari edilitare, infrastructură urbană fizică şi institutională).
- o administraţie eficientă care oferă servicii de calitate.

Fişierul de mai jos cuprinde lista principalelor societăţi comerciale cu capital străin şi a celor cu capital mixt (străin+privat/statul român) din Piteşti, în funcţie de capitalul subscris (datele au fost furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş, în luna ianuarie 2008).

Acest fişier este disponibil pentru download.

Pentru a descărca acest fişier, apăsaţi click cu butonul drept al mouse-ului pe link şi selectaţi opţiunea Save Target As.../Salvaţi legătura ca...

	Nume fisier	Actualizat in	Dimensiune (kB)
	firme.pdf	2008.05.21 01:41:52 PM	222.56 kb
1 fisier(e) - 222.56 kb

Invățământ

În Piteşti există forme de învăţământ de la cel preşcolar la cel universitar.

Învăţământul preşcolar este reprezentat de 23 grădiniţe de stat, cu personalitate juridică (14 cu program prelungit şi 9 cu program normal) şi de 10 creşe.

În reţeaua învăţământului primar şi gimnazial sunt cuprinse 20 şcoli (clasele I-VIII) şi în cea a învăţământului preuniversitar cinci colegii, patru licee şi opt grupuri şcolare.

Unităţile de unităţi private de învăţământ de toate gradele (inclusiv preşcolar) sunt în număr de 7, din care în funcţiune 6.

Învăţământul universitar are unităţi de stat (Universitatea de Stat Piteşti - web: www.upit.ro/) şi particulare (Universitatea Constantin Brâncoveanu - web: www.univcb.ro/).

În cadrul Universităţii de Stat, învăţământul este structurat după cum urmează:

Colegii:

Economic
Tehic
Institutori
Medical

Facultăţi:

Facultatea de Ştiinţe
Facultatea de Electronică, Comunicaţii şi Calculatoare
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative
Facultatea de Mecanică şi Tehnologie
Facultatea de Litere
Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
Facultatea de Teologie Ortodoxă
Facultatea de Matematică Informatică
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei

Universitatea Constantin Brâncoveanu funcţionează din anul 1991, cu sediul central în Piteşti şi cu filiale la Brăila şi Râmnicu-Vâlcea.

Cele trei facultăţi care funcţionează în Piteşti sunt:

Facultatea de Management - Marketing în Afaceri Economice;

Facultatea de Finanţe Contabilitate

Facultatea de Ştiinţe Juridice şi ale Comunicării

Universitatea Contatntin Brancoveanu - Pitesti

Educaţie

După anul 1821 a crescut rolul şcolii în viaţa socială a localităţii. În Piteşti funcţionau în acea perioadă două şcoli: şcoala de la Biserica Domnească Sfântul Gheorghe şi şcoala de la Schitul Buliga. La 1 februarie 1833 ia fiinţă Şcoala începătoare sau naţională, într-un local al Episcopiei Argeşului aflat pe Uliţa boierească - actualul bulevard I.C. Brătianu. Clădirea primei şcoli publice din Piteşti a fost construită între anii 1837 şi 1841. Situat pe acelaşi - acum - bulevard I.C. Brătianu, vizavi de clădirea Direcţiei Generale de Muncă şi Protecţie Socială Argeş, noul local avea şase săli de clasă spaţioase şi o încăpere mai mică. După anul 1937, aici erau pregătiţi şi viitorii învăţători din satele judeţului Argeş. O dată cu şcoala publică din Piteşti sunt semnalate, începând din 1838, şi o serie de şcoli particulare, unele funcţionând pe lângă biserici, altele în diferite case. În anul 1836, episcopul Ilarion al Argeşului a înfiinţat la Piteşti un Seminar pentru pregătirea preoţilor, pe care, în toamna anului 1838, l-a mutat în oraşul Curtea de Argeş. În octombrie 1851 se redeschide Şcoala primară de băieţi, prima Şcoală primară de fete din Piteşti luând fiinţă abia la 15 septembrie 1860, cu 55 de eleve, împărţite în clasele I şi a II-a. În anul 1867 este înfiinţată Şcoala primară de fete nr. 2. Către sfârşitul secolului al XIX-lea, în Piteşti se vor mai înfiinţa două şcoli primare: de băieţi nr. 3, în anul 1882, şi de fete nr. 3, în anul 1891. Este de apreciat faptul că prin înfiinţarea acestor şcoli s-a creat cadrul organizatoric al învăţământului primar în oraşul Piteşti, care s-a păstrat, cu unele modificări, până în anul 1948. De menţionat că, în perioada 22 februarie 1822 - 23 martie 1883, marele nostru dramaturg I.L. Caragiale a îndeplinit funcţia de revizor şcolar al circumscripţiei districtelor Argeş-Vâlcea, revizoratul şcolar având sediul în oraşul Piteşti.

Un eveniment important a fost şi înfiinţarea Gimnaziului teoretic, la 6 septembrie 1866, astăzi Colegiul Naţional Liceal I.C. Brătianu. Aici au predat cadre didactice de prestigiu naţional care s-au impus prin iniţiative de succes şi lucrări valoroase: Nicolae V. Serafim (pictor cu studii superioare la Paris), Emil Ludwig (doctor în chimie-fizică, devenit profesor universitar), Nicolae Bănescu (doctor în litere şi filozofie la München, devenit profesor universitar, renumit bizantinolog, membru al Academiei Române), Nicolae Apostolescu (doctor în litere la Sorbona, istoric literar apreciat în epocă) etc. Dintre elevii gimnaziului sau liceului din această perioadă îi amintim pe Costin Petrescu (pictor, a realizat marea frescă de la Ateneul Român, profesor de pictură murală la Şcoala Naţională de Belle-Arte din Lyon), Ion Minulescu (poet), Istrate Micescu (profesor de drept civil la Universitatea din Bucureşti), Ion Pillat (poet), Ion Trivale (critic literar), Rudolf Schweitzer-Cumpăna (pictor, artist emerit), Armand Călinescu (doctor în drept la Bucureşti şi în ştiinţe economice la Paris, fost prim-ministru), Tudor Teodorescu-Branişte (scriitor şi ziarist), Ion C. Stoica (medic, reputat specialist în domeniul reumatologiei), Petre Antonescu (general, comandant de divizie) etc. În toamna anului 1882 se înfiinţează prima şcoală de meserii, cu secţii de fierărie, tâmplărie şi rotărie, iar în anul 1899 - o şcoală comercială patronată de Camera de Comerţ din Piteşti. În 1899, familia Teiuleanu, proprietari şi filantropi din Piteşti, a donat Ministerului Instrucţiunii Publice o moşie de 800 de pogoane şi o pereche de case în Piteşti pentru Şcoala profesională de fete, înfiinţată la 1 septembrie 1897. În urma acestei donaţii, şcoala trece în proprietatea statului şi poartă numele Mariei Teiuleanu şi în zilele noastre (astăzi, localul adăposteşte Colegiul Economic). În anul 1911 se înfiinţează Gimnaziul industrial casnic, de către Camera de Comerţ şi Industrie din Piteşti, cu secţii de ţesătorie, broderie naţională şi tricotaje. La 24 august 1908, din iniţiativa primarului oraşului, prof. Nae Gh. Dumitrescu, s-a pus piatra de temelie a Şcolii primare de băieţi nr. 1 Nicolae Simonide, în prezenţa ministrului de atunci al Instrucţiunii Publice, Spiru Haret. În această şcoală cu îndelungată tradiţie au studiat generaţii de elevi, din rândurile cărora s-au ridicat personalităţi remarcabile în toate domeniile de activitate: Ion C. Brătianu, Ion I.C. Brătianu, Armand Călinescu (foşti prim-miniştri ai României), Constantin Dobrescu-Argeş, Dinu I.C. Brătianu (oameni politici), C. Zaharescu, Petre Vintilescu, Mihail A. Antonescu (profesori universitari), Ion Pillat, Tudor Teodorescu-Branişte, Alex. Bădăuţă (scriitori), Constantin Cristescu, Marin S. Ionescu (generali), Alex. Bogdan-Piteşti (colecţionar şi critic de artă), Vasile M. Brezeanu (actor).

Istoric

Atestat documentar la 20 mai 1388, într-un act de danie al domnitorului Mircea cel Bătrân, oraşul-târg Piteşti se dezvoltă ca un centru comercial, meşteşugăresc şi agricol. Rădăcinile sale se prelungesc, însă, în străvechime. În perioada daco-romană, Piteşti a făcut parte din regiunea Moesia Inferior, iar apoi din Dacia Malvensis, de atunci datând numeroase fragmente de zidărie, construcţii, ceramică şi monede. Relicvele aparţinând culturii Dridu şi izvoarele numismatice din epoca medievală confirmă teoria potrivit căreia Piteşti practica schimburi economice intense cu lumea sud-dunăreană, îndeosebi cu Imperiul Bizantin. Aici şi-au avut temporar reşedinţa voievozii Basarab cel Tânăr, Mihnea cel Rău şi Vlad cel Tânăr. Atestarea documentară de la 1388 face din Piteşti, alături de Câmpulung (1300), Curtea de Argeş (1300), Brăila (1350) şi Slatina (1368), unul dintre cele mai vechi târguri. O primă menţiune despre oraşul Piteşti apare în anul 1510. Ea este confirmată ulterior, la 27 august 1582, atunci când se face referire la organizarea orăşenească a comunităţii, conduse de un judeţ şi de 12 pârgari.

Între anii 1512 şi 1521, domnitorul Neagoe Basarab construieşte şi la Piteşti curte voievodală, de unde emite numeroase documente. Boieri şi dregători de seamă - Goleştii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craioveştii etc. - în frunte cu domnul Unirii, Mihai Viteazul (1593-1601), au proprietăţi la Piteşti. Un nume legendar, care leagă istoria locurilor de perioada domniei lui Mihai Viteazul, este cel al marelui logofăt Ioan Norocea, căsătorit cu Doamna Stanca, fiica lui Mircea Ciobanul (1545-1554, 1558-1559) şi a Doamnei Chiajna, care a deţinut funcţia de reprezentant al Transilvaniei pe lângă Poarta Otomană şi care, după urcarea lui Mihai Viteazul pe tron, a ajuns mare vornic. Vestigii culturale din această perioadă au fost identificate pe lângă Biserica Sfântul Gheorghe, ridicată în 1656 - prima compoziţie supraetajată pe coloane de cărămidă din Ţara Românească - pe lângă Schitul din Trivale - ctitorie a mitropolitului-cărturar Varlaam - şi pe lângă Şcoala de Pictură, la care s-au format Popa Simion din Piteşti (Simion Popescu), Nicolae din Piteşti şi Petre Zugravul.

Din anul 1640, datează mărturii scrise despre bisericile frumoase de aici, precum şi despre cele 200 de case de orăşeni, cca 1.000 de suflete, a căror privelişte nu-l lasă indiferent pe călător.

În anul 1656, domnitorul Constantin Şerban şi doamna sa Bălaşa ctitoresc în miezul oraşului, pe fundaţiile unui mai vechi lăcaş de cult, Biserica Domnească Sfântul Gheorghe.

Un alt domnitor, reverenţios pomenit de istorie, Constatin Brâncoveanu, construieşte case la Piteşti şi petrece, alături de curtenii săi, luni de toamnă îmbelşugată, în cuprinsul viilor prospere, pe care le deţinea pe Dealul Piteştilor şi al Goleştilor.

Importanţa aşezării continuă să sporească. Hrisoavele vremii vorbesc despre existenţa, în 1746, a şapte-opt biserici la Piteşti. În 1780, numărul locuitorilor este estimat la 1.250, iar cel al caselor la 250. În anul 1791, despre Piteşti se pomeneşte ca fiind „un târguşor cu opt biserici, o mânăstire, mai multe case boiereşti şi locuinţele ispravnicilor de district”.

Catagrafia negustorească şi fiscală din 1824 consemnează 1.011 familii, cca. 700 de case şi aproximativ 5.000 de locuitori. În anul 1831, se exercitau 47 de profesiuni, iar, în 1832, datele statistice repartizate teritorial stabileau numărul caselor de locuit la 773, pe cel al mahalalelor la 14, al cartierelor la patru, al tăbăcăriilor la cinci, în vreme ce animalele însemnau 1.000 de capete, toate acestea aflate în gospodărirea a 4.000 de locuitori.

Începutul epocii moderne este legat de numele lui Tudor Vladimirescu, Piteşti, graţie prezenţei sale strategice în triunghiul Piteşti-Câmpulung-Muscel-Târgovişte, fiind considerat centrul prezumtiv al rezistenţei revoluţionare. Tabăra militară în care Tudor Vladimirescu şi-a aflat sfârşitul este astăzi Muzeul Goleşti. După 1821, s-au creat condiţii pentru creşterea producţiei meşteşugăreşti şi pentru susţinerea acumulării de capitaluri. Existau, în anul 1845, o „fabrică” de pălării, una de săpun, două de piele, una de tutun şi încă una de preşuri şi rogojini, unde lucrau mai mulţi muncitori şi ţărani. Au fost amenajate şi modernizate şosele precum Piteşti-Bucureşti şi căi de acces ca Piteşti-Slatina-Craiova şi Piteşti-Câmpulung.

În istoria fiecărui popor, există familii, adevărate dinastii, care marchează decisiv cursul acesteia. De istoria locurilor noastre se leagă numele şi faptele de dreaptă slujire da ţară ale Goleştilor (Dinicu, Alexandru, Nicolae) şi Brătienilor (Ion, Dumitru, Ionel, Vintilă, Dinu, Gheorghe). Acestor mari bărbaţi în cuget şi simţire li se datorează ctitorirea României Moderne, României Mari, României de azi şi de mâine.

Un episod important este cel al revoluţiei de la 1848, când, la propunerea lui Christian Tell, Piteşti a făcut parte din zona de apărare a revoluţiei, în cazul unui atac din afară, aici fiind cantonat unul din regimentele generalului Magheru. În localitate, a fost înfiinţată Garda Naţională, care, în scurt timp, a devenit una dintre cele mai puternice unităţi de acest gen de pe teritoriul Ţării Româneşti. Piteşti s-a remarcat ca important promotor al ideilor unioniste. Astfel, în 1848, în Piteşti au avut loc mai multe reprezentaţii teatrale cu spectacolul Trâmbiţa Unirii de C.D. Aricescu. Unirea Principatelor din 1859 a stimulat dezvoltarea tuturor localităţilor ţării. La 13 septembrie 1872, Piteşti s-a transformat într-un nod de cale ferată de însemnătate majoră, ca urmare a faptului că a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti-Bucureşti-Buzău.

Când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a vizitat oraşul Piteşti, la 19 iunie 1859, orăşenii i-au prezentat o schiţă sumară a localităţii. Oraşul era împărţit în patru vopsele (culori), avea 1.400 de case, în care locuiau 7.000 de oameni, o şcoală normală în limba română, două şcoli particulare - una germană, cealaltă elină - şi un pension de fete, unde disciplinele de învăţâmânt se studiau în limbile franceză şi germană. Existau, de asemenea, 10 biserici ortodoxe, una armenească, o sinagogă şi un spital cu 30 de paturi. La sfârşitul secolului al XIX-lea, existau deja 58 de străzi, circulate şi locuite de 15.669 de piteşteni.

Oraşul Piteşti a jucat un rol activ şi în războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat, notabil fiind sacrificiul bravilor săi ostaşi şi voluntari, precum şi cel al personalităţilor de talia medicului Nicolae Codreanu. În Piteşti, între anii 1877-1919, s-au născut oameni de valoare şi recunoaştere naţională - pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna, dramaturgul Alexandru Kiriţescu, criticul literar şi traducătorul Ion Trivale, omul politic Armand Călinescu, ziaristul şi romancierul Tudor Teodorescu-Branişte, culegătorul de folclor şi interpretul de muzică populară Gheorghe Teodorescu-Zavaidoc etc.

În timpul primului război mondial, tinerii argeşeni au participat la bătăliile tragicelor zile din toamna lui 1916 şi din vara lui 1917, în cadrul regimentelor 4, 28, 44, 68 Infanterie şi 6 Artilerie, Escadronul 3 Călăraşi etc.

În perioada interbelică, la Piteşti s-au născut scriitorii Vlad Muşatescu şi Ion Sălişte. De asemenea, aici şi-au desfăşurat activitatea în acei ani scriitorul Liviu Rebreanu, poetul Ion Pillat, dramaturgul Mihail Sorbul, geograful George Vâlsan, folcloristul Dumitru Udrescu.

În timpul celui de-al doilea război mondial, tinerii piteşteni au contribuit la eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei, participând astfel la zdrobirea definitivă a armatelor fasciste. Numeroase sunt monumentele funerare din Cimitirul Eroilor, care amintesc de faptele de arme ale concetăţenilor noştri din cel de-al doilea război mondial.

Armata sovietică „eliberatoare” a impus, după 23 august 1944, regimul de asa-zisă democraţie populară, în frunte cu comuniştii (mai puţini de 1.000 înainte de această dată). Prigoana împotriva elitelor politice, intelectuale, militare ale ţării s-a dezlănţuit în numele noilor valori. I-au căzut victime numeroase personalităţi, închisoarea de la Piteşti fiind considerată unică în felul ei, pentru că a folosit reeducarea prin tortură împotriva tineretului anticomunist, îndeosebi împotriva studenţilor. Valul terorii s-a diminuat după anii ’60, când conducătorii de atunci ai României - Gheorghe Gheorghiu-Dej şi mai apoi Nicolae Ceauşescu - s-au declarat promotorii „comunismului naţionalist”, încercând să minimalizeze influenţa U.R.S.S. şi să cultive în manieră proprie relaţiile cu Vestul.

La începutul anilor ’70, regimul comunist din România s-a înăsprit. Omul, cel căruia, în declaraţiile oficiale, îi erau dedicate toate eforturile, a devenit o noţiune golită de conţinut, nivelarea şi tăvălugirea fiind comandamentele zilei. Cenzura, îngrădirea iniţiativei, a libertăţii de exprimare, de informare au contribuit la degradarea civică, la transformarea sistemului social într-un conglomerat, în cadrul căruia indivizii acţionau ca nişte mecanisme, presiunea exercitată asupra lor fiind de natură să anuleze orice ierarhie valorică, fiinţa umană în profunzimea dezideratelor şi a alcătuirii sale. Cu atât mai important apare meritul celor care au muncit, au creat, s-au sacrificat în numele unor „idealuri” pe care nu le înţelegeau şi nu le agreau: profesorii universitari Augustin Z.N. Pop, Gheorghe Vrabie, Ilie Stănculescu, Emil Morţun, Gheorghe Aman, academicienii Şerban Cioculescu, Nicolae Teodorescu, dramaturgul Alexandru Kiriţescu, scriitorii Tudor Teodorescu-Branişte, Vladimir Streinu, Cezar Baltag, Ion Minulescu, Ileana Mălăncioiu, Mihail Diaconescu, Marin Ioniţă, actorii Sebastian Papaiani, Nicolae Dinică, Ileana Focşa, Ion Focşa, Ion Roxin, Ileana Zărnescu, Constatin Zărnescu, Dem Niculescu, Petre Dumitrescu, Sorin Zavulovici, Mirela Busuioc, Luminiţa Borta, artiştii plastici Ion Gh. Vrăneanţu, Sorin Ilfoveanu, Gheorghe Iliescu-Călineşti, Constantin Mosoia, Mircea Bârloiu, Margareta Popescu, Gheorghe Pantelie, Ion Pantilie, Romulus Constantinescu, regizorii Şerban Marinescu, Constantin Dinischiotu, Mircea Plângău, muzicienii Moise Mitulescu, Marius Giura, Emanoil Popescu, Gheorghe Gomoiu, Magdalena Ioan, medicii Constantin Bălăceanu-Stolnici, Vasile Ţiţescu, Cornel Nae, arhitecţii Vladimir Perceag, Valeriu Manu, Eugen Dumitrache, Adrian Mahu, Maria Mulţescu, Alexandru Mulţescu, Nicolae Ernst, istoricii şi muzeografii Nicolae Mihăilescu, Constatin Iliescu, Vasile Novac, Florin Valeriu Dobrinescu, Radu Stancu, fotbalistul Nicolae Dobrin, luptătorii Ion Ghibu şi Mihai Boţilă, atleţii Carol Corbu, Doina Spânu şi Constantin Rizon, pugilistul Crinu Olteanu, jucătoarea de tenis Ruxandra Dragomir.

Revoluţia din decembrie 1989 a descătuşat valenţele creatoare, dragostea românillor pentru libertate. Deşi practica democraţiei se învaţă/reînvaţă greu, deşi au trecut ani de privaţiuni, cursul este unul ascendent, iar drumul ales de piteşteni este fără întoarcere, orientat către democraţie şi progres.

Înfrățiri

Chiar dacă trăiesc în timpuri diferite, chiar dacă sunt despărţiţi de munţi şi ape, oamenii au simţit întotdeauna nevoia să-şi întindă mâinile, să se bucure împreună de viaţă.Aşa a apărut înfrăţirea dintre oraşe româneşti şi comunităţi urbane de pretutindeni.

Oraşul nostru este înfrăţit din 1970 cu oraşul sârbesc Kragujevac, iar acordul de înfrăţire a fost reînnoit în anul 2000 şi aprobat de Consiliul local al municipiului Piteşti prin HCL nr. 95/13.04.2000.

Din anul 1972 există semnat un Acord de înfrăţire cu oraşul italian Caserta. În anul 2000 acordul de colaborare al celor două oraşe a fost reînnoit.

Apropierea dintre Piteşti şi oraşul suedez Borlange a debutat în anul 1998 şi s-a oficializat în anul 2001 prin hotărâri ale celor două consilii locale, respectiv, pentru municipiul Piteşti, HCL nr 70/12.04.2001. În cadrul manifestărilor celei de-a XXXl-a ediţie a Simfoniei Lalelelor, a fost semnat acordul de cooperare între cele două municipii, Primarul municipiului Piteşti, dl Tudor Pendiuc fiind împuternicit prin HCL nr. 192/16.04.2008 să semneze acest document.

Din anul 2000 datează înfrăţirea dintre oraşul nostru şi oraşul american Springfield, statul Ohio. În acelaşi an s-a realizat înfrăţirea trilaterală Kragujevac-Springfield-Piteşti.

Dezvoltăm relaţii excelente cu oraşul olandez Tynaarlo, colaborare care a fost iniţiată în 1997 de Fundaţia Umanitară Stiching Eelde.

La ediţia a XXXl-a a Simfoniei Lalelelor, în data de 19 aprilie 2008 s-a semnat acordul de înfrăţire între municipiul Piteşti şi oraşul Tynaarlo, aprobat prin HCL nr 189/16.04.2008.

n anul 2006, prin HCL nr. 101/16.03.2006 a fost aprobat Acordul de Cooperare cu provinciile Cabinda şi Zaire din Republica Angola.

Tot în anul 2006 s-a semnat Acordul de Înfrăţire cu oraşul Multinlupa - Republica Filipine - aprobat prin HCL nr. 410/28.11.2006.

În vara anului 2007, la Bydgoszcz, în Polonia, a fost semnat acordul de cooperare între Piteşti şi Bydgoszcz.

Cultivăm bunele relaţii cu prietena tradiţională Franţa. Ambasadorii acestei ţări în România au vizitat de nenumărate ori municipiul Piteşti.

Prin intermediul Organizaţiei Casa Europei Salonic, Piteştiul colaborează cu organizaţii şi oraşe din Grecia.

Cetateni de onoare

Anul acordării titlului	Cetăţean de onoare
1993	Ilie Ilaşcu, Andrei Ivantoc, Tudor Petrov Popa, Alexandru Lesco, Petre Godiac Condamnaţi în procesul politic de la Tiraspol, luptători pentru libertatea şi independenţa românească din Republica Moldova.
1995	Nicolae Dobrin (1947- 1997) Fotbalist, campion naţional cu F.C. Argeş în anii 1972 şi 1979. Cel mai bun fotbalist român în anii 1966, 1967, 1971,1974. Ion Dumitru (născut 1921) Colonel în rezervă, veteran de război, decorat cu “Coroana Romaniei”, “Crucea de Fier”, “Steaua României” şi "Ordinul Mihai Viteazul cu Spade". Ion Focşa (născut 1925) Actor emerit la Teatrul Al. Davila. Gheorghe Ghencea (născut 1919) General în retragere. Ion Ignat –(născut 1907) Colonel în rezervă, veteran de razboi, decorat cu “Ordinul Mihai Viteazul cu Spade” şi “Steaua României”.
1996	Emanoil Popescu (născut 1926) Profesor, dirijorul corului "D.G. Kiriac". Nicolae Spinei (născut 1921) Profesor de limba şi literatură română, personalitate reprezentativă a învăţământului piteştean. Ciprian Manolescu (născut 1978) medaliat cu aur la “Olimpiada Internaţională de matematică”, Bombay - India 1996. Ion Silişteanu (născut 1955) Remarcant pictor al spiritualităţii româneşti. (1971-Premiul pentru pictură al Uniunii Artiştilor: 1974- Ordinul “Meritul Cultural’: 1981 - Premiul OMAGGIO PICASSO – ROMA).
1998	Emil Constantinescu (născut 1939) Profesor universitar doctor, fost rector al Universităţii Bucureşti, preşedinte al României între 1996 – 2000 şi membru al Academiei de Ştiinţe din New York. Scott Johnson (născut 1944) Director USAID (Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Industrială) – pentru sprijinul acordat şi deschiderea manifestată în realizarea unei administraţii publice locale moderne şi eficiente. Constantin Stroe (născut 1942) Doctor inginer, manager, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. Automobile Dacia S.A., a contribuit substanţial la promovarea şi menţinerea automobilului românesc pe piaţa internă şi externă. Ruxandra Dragomir (născută 1972) Jucătoare de tenis, campioană de junioare la Roland Garos, a câştigat 4 turnee de tenis la simplu şi 3 turnee de dublu. Larisa Lacustă Înotătoare, vicecampioană mondială, participantă la Jocurile Olimpice de la Atlanta.
1999	Lucian Cristian Gava Poet premiat de “Societatea Academică – Titu Maiorescu. Crinu Raicu George Olteanu (născut 1974) Campion mondial la box în anul 1999.
2000	Alexandru Puiu (născut 1933) Profesor universitar doctor, rector fondator al Universităţii Constantin Brâncoveanu, fost rector al ASE Bucureşti.
2001	Gheorghe Pacea (născut 1920) Inginer horticol, specialist în arhitectură şi peisagistică. Eugeniu Dumitrache (născut 1936) Director al S.C. Proiect Argeş S.A., şi-a adus contribuţia la dezvoltarea municipiului Piteşti în domeniul urbanismului şi sistematizării. Valeriu Nicolescu (născut 1933) Consilier local, primar al municipiului Piteşti între anii 1974 – 1982.
2003	Marius Gane (nascut 1968) Alpinist, a participat la expediţia “Everest 2003”, cucerind, împreună cu echipa României, vârful Everest (cota 8850) la data de 22 mai 2003. Marian Popescu (născut 1951) Maestru emerit al sportului, campion mondial la aeromodelism. Vasile Ion Radu(născut 1919) Colonel în rezervă, veteran de război, decorat cu Ordinul “Coroana României cu Spade” şi “Panglica de Virtute Militară”.
2004	Adrian Mutu (născut 1979 ) Fotbalist de performanţă. Ioan Barbu Maestru al sportului, a desfăşurat o activitate fotbalistică de performanţă, promovând fotbalul piteştean în ţară şi peste hotare. Leonte Ianovschi Antrenor emerit, a obţinut perfomanţe sportive deosebite prin depistarea, formarea şi promovarea talentelor din fotbal. Petre Deac Antrenor emerit al sportului, a reuşit să cultive şi să promoveze talentele din nataţie, obţinând performanţe deosebite cu sportivii săi. Nicolae Bănică Regizor, actor, scenarist şi director la Teatrul de Păpuşi “Aşchiuţă” Piteşti.
2005	Ion Pantilie Profesor şi artist plastic, membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1975, prin întreaga activitate şi carieră s-a dedicat culturii şi, implicit, promovării imaginii municipiului Piteşti în ţară şi în lume.
2006	Neacşu Cătălin Florin A escaladat al şaselea vârf din lume - vârful Cho-Oyu din masivul Himalaya, cu o înălţimea de 8201 m. Marin Ioniţă Profesor, ziarist, scriitor, gazetar, animator cultural.
2007	Felicia Filip Soprană de talie mondială, pentru remarcabila activitate desfăşurată în slujba culturii piteştene, naţionale şi internaţionale.
2008	Ion Dobrin Colonel în rezervă, a participat la luptele din cel de-al doilea război mondial, decorat cu Ordinul “Coroana României cu Spade” clasa a V-a, “Steaua României”, clasa a V-a şi "Coroana României", clasa a lV-a, cu frunză de stejar. Gică Pantilie Colonel în rezervă, a participat la luptele din cel de-al doilea război mondial, decorat cu Ordinul “Meritul Militar" - clasa l, clasa a ll-a, clasa a lll-a, Decoraţia "Virtutea Militară" - clasa a lll-a de pace, Medalia “Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial” (1941-1945). Constantin Stana Colonel în rezervă, a participat la luptele din cel de-al doilea război mondial, decorat cu Ordinul “Bărbăţie şi Credinţă cu Spade” - clasa a lll-a, Medalia “Victoria Sovietică”, Medalia "Eliberarea de sub jugul fascist", Medalia Naţională "Serviciul Credincios" - clasa a lll-a, Medalia "Crucea Serviciului Credincios, Medalia “Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial” (1941-1945).