„Termo Calor Confort”, un nume mai puţin inspirat şi mai mincinos ca ăsta pentru „noua” societate locală de termoficare nici că se putea! Care confort? La robinetul de apă caldă curge, adeseori, apă rece, iar la iarnă, fiţi convinşi, alte avarii vă vor lăsa fără căldură în case. Cine l-a catalogat ca fiind un oraş de vis a „uitat” complet că Piteştiul are o termoficare publică de coşmar.
Încă o are pentru că mulţi locuitori ai municipiului nu îşi permit o centrală de apartament. Dacă majoritatea covârşitoare a piteştenilor ar fi avut bani să-şi câştige independenţa faţă de sistemul centralizat de termoficare, acesta din urmă ar fi dat ortul popii. Nu este cazul. Chiar şi în ciuda numărului consistent de debranşări din ultimii ani, zeci de mii de apartamente au rămas, pe mai departe, sub „papucul” termoficării de stat.

La începutul anului, în ianuarie-februarie, au fost nu mai puţin de trei avarii de amploare pe parcursul a trei săptămâni. Piteştiul a devenit atunci subiect principal al buletinelor de ştiri ale televiziunilor de la Bucureşti. Am ajuns de râsul ţării. Probleme cu sistemul centralizat de furnizare a căldurii şi a apei calde au mai toate oraşele din România. Însă, să-ţi pocnească ţevile magistrale de atâtea ori într-o perioadă atât de scurtă a reprezentat, totuşi, o premieră naţională absolută. Dar ce ne aşteaptă iarna care vine?
Sunt toate „şansele” ca povestea să se repete. O recunoaşte, cu jumătate de gură, şi Aurelian Niţă. Directorul fostului serviciu public de termoficare rebotezat, recent, societate admite că astfel de avarii sunt posibile şi în iarna 2010-2011. I-am adresat o întrebare în acest sens într-o conferinţă de presă la care a participat la invitaţia lui Tudor Pendiuc. Uşor încurcat de prezenţa primarului, Aurelian Niţă a încercat, iniţial, să se „fofileze”. În cele din urmă, omul a avut bunul simţ să răspundă cinstit.

Nu caut acum vinovaţii. Oricum aş pierde vremea degeaba pentru că trăim în ţara în care, de obicei, nimeni nu este responsabil de nimic. Pe de altă parte, autorităţile, atât cele locale, cât şi cele guvernamentale, au un talent aproape diabolic în a se spăla pe mâini, în a-şi arunca pisica moartă unele altora şi, în general, în a ne „aburi”. Ori pe noi nu ne interesează certurile lor şi „argumentele” tehnice pe care ni le oferă. Vrem două lucruri, mari şi late, când vorbim despre încălzirea apartamentelor la iarnă în sistem centralizat: factura să nu fie mai scumpă ca iarna precedentă şi să nu existe avarii care să ne ţină cu caloriferele îngheţate ore sau, mai rău, zile la rând.
„Evenimentul Zilei”, care susţine că a întocmit clasamentul pe baza voturilor de la cititori, a poziţionat Piteştiul pe locul doi printre oraşele de vis, în care merită să trăieşti, ale României. Dacă e să cred că a fost vorba de un concurs onest, atunci spun că sigur votanţii nu au luat în calcul şi sistemul centralizat de termoficare al municipiului, ale cărui servicii sunt jalnice.

MIHAI PAUL CODUNAS
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

„Vreau să uit acest moment neplăcut din viaţa mea” • Sancţiunea dictată de directorul medical al Spitalului Judeţean, Anci Ionescu, este cu atât mai imorală cu cât dr. Matrozi este nevinovat şi peste două săptămâni urmează să se  pensioneze • Sancţiunea primită va fi înscrisă în cartea de muncă şi este  singurul „avertisment” într-o carieră medicală de excepţie, de peste 35 de ani
Săptămâna trecută, Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean s-a întrunit de urgenţă. Motivul? O adresă oficială trimisă de primarul Pendiuc, prin care acesta solicita  cercetarea în regim fulger a unui diagnostic urât mirositor: o diaree care-l băgase în concediu medical pe un angajat al primăriei, chiar în ziua în care omul urma să semneze preavizul de disponibilizare. S-a stat, s-a gândit, s-a analizat problema pe toate feţele, iar la finalul şedinţei mai marii de la Spitalul Judeţean au tras o concluzie istorică. Vinovat pentru „incapacitatea temporară” de muncă (diaree, mai pe româneşte) a inginerului de la Primăria Piteşti a fost găsit doctorul Alexandru Matrozi, şeful Secţie de Boli Infecţioase. Fără să-i tremure mâna, directorul medical al Spitalului Judeţean, Anci Ionescu, l-a sancţionat pe doctorul Matrozi cu „avertisment scris”. Este prima sancţiune pe care un medic de talia lui Alexandru Matrozi a luat-o în atâţia zeci de ani de profesie. Drept mulţumire pentru o carieră fără pată, aşa cum a avut doctorul Matrozi, sancţiunea va fi trecută şi în cartea de muncă. Ne-am permis să-l „avertizăm” şi noi pe doctorul Matrozi cu un „interviu” care va rămâne în cartea… de muncă a ziarului nostru.

„Vreau să uit acest moment neplăcut din viaţa mea”

• Cum comentaţi sancţiunea primită?

- Simplu. Nu doresc să vorbesc pe marginea acestui subiect.

• Înseamnă că am venit degeaba?

- Nu. Puteţi să mă întrebaţi orice, dar mai puţin despre cazul respectiv.

• Păi, pe mine mă cam doare stomacul, domnu’ doctor! Credeţi că aş putea să fac diaree?

- Depinde ce aţi mâncat în ultima vreme şi ce lichide aţi consumat…

• Angajatul Primăriei Piteşti, care a făcut diaree, ce mâncase?

- Nu ştiu. Concediul medical i l-a acordat medicul său de familie. Eu i-am eliberat acelui om o simplă adeverinţă prin care am specificat că nu era bolnav infecţios. Atât şi nimic mai mult. Ba, dimpotrivă, adeverinţa eliberată de mine nu includea niciun fel de restricţii de muncă.

• Atunci de ce v-au sancţionat?

- Pentru că nu am ştiut dedesupturile acestui scandal. Abia în urma articolului scris de dvs, am aflat şi eu că acel om se afla pe lista de disponibilizări a Primăriei Piteşti.

• Vă deranjează sancţiunea primită?

- V-am spus că nu comentez.

• Refuzul dumneavoastră îmi strică interviul.

- Vă preţuiesc pentru ceea ce faceţi ca jurnalist, dar nu vreau să-mi închei cariera aruncând cu noroi în unii sau alţii. Peste două săptămâni, adică pe 15 septembrie, împlinesc 65 de ani, şi cu acea dată o să fiu pensionar. Sincer, vreau să uit acest moment neplăcut din viaţa mea. Oricum, s-a ajuns prea departe cu tot ceea ce se întâmplă în sistemul nostru de sănătate. Nu ştiu unde se va ajunge, fiindcă este un haos total, iar ce este şi mai dureros este că cei care au de suferit cel mai mult sunt tot pacienţii. Pentru restul lumii, nu am decât un singur mesaj: funcţiile sunt trecătoare.l Sancţiunea dictată de directorul medical al Spitalului Judeţean, Anci Ionescu, este cu atât mai

Dezvăluire şocantă a unui martor ocular
Se îngroaşă gluma! Apar tot mai multe informaţii, unele incredibile, despre cuibuşorul de nebunii de la mănăstirea Piscul Negru de pe Transfăgărăşan. Articolul publicat de noi săptămâna trecută -Un călugăr gay de la Piscul Negru agaţă clienţi pe Internet- a produs reacţii dintre cele mai neaşteptate. Chiar în ziua apariţiei articolului, ne-a sunat Emil Dumitru, călugărul gay alungat din Argeş de către ÎPS Calinic, după ce s-a descoperit că acesta are cont pe un site destinat homosexualilor. Dialogul cu fratele Emil este super-interesant. Însă bomba vine dintr-un interviu pe care l-am realizat cu un „zidar” din Constanţa. E vorba de un personaj cheie ce a participat, alături de alţi patru prieteni, pe data de 4 iulie, la petrecerea organizată de ziua stareţului Nicolae Constantinescu, chiar la Mănăstirea Piscul Negru. Dezvăluirile sunt şocante, deoarece ziua stareţului ar fi fost organizată în stil gay, iar o filmare de la petrecerea de pomină, pe care apar mai mulţi preoţi şi călugări homosexuali, ar fi ajuns şi în mâna Arhiepiscopului Calinic, după cum susţine sursa noastră.
• Cum aţi ajuns să-l cunoaşteţi pe preotul Nicolae Constantinescu, stareţul de la Piscul Negru?
- Anul trecut, dânsul a venit la Constanţa, la mare. Aşa ne-am cunoscut, pe plajă. Ne-a spus că este preot şi că lucrează la construcţia unei biserici pe Transfăgărăşan. Aflând că noi suntem o echipă de zidari, ne-a propus să mergem acolo şi să muncim alături de el.
l Aţi tocmit vreun preţ, atunci?
- Nu. Dânsul a spus că ne tocmim la faţa locului.
• Când aţi sosit la Mănăstirea Piscul Negru?
- În această vară, în iulie. Am fost cinci persoane care vroiam să lucrăm ca zidari, la biserică. Am ajuns pe la 10 dimineaţa, la Piscul Negru şi în acea zi era chiar ziua de naştere a părintelui Nicolae. Numai că, odată ce am ajuns acolo, ne-am dat seama că nu este vorba de nicio lucrare şi că, de fapt, popa se ocupă cu alte lucruri, iar lucrarea pentru care fusesem chemaţi era cu totul alta…
l La ce vă referiţi?
- Părintele Nicolae Constantinescu a început să ne facă tot felul de propuneri indecente şi l-am refuzat.
• În ce constau aceste propuneri indecente?
- Păi, ne mângâia, punea mâna pe noi, pe unde nu trebuie, şi tot felul de chestii din astea.
• Cât aţi stat la Piscul Negru?
- În acea zi, în care am ajuns, dar şi peste noapte, când am fost invitaţi să luăm parte la petrecerea organizată de ziua preotului.
l A venit multă lume în acea seară, la ziua părintelui stareţ de la Piscul Negru?
- O grămadă. Cei mai mulţi erau preoţi homosexuali din Craiova, Vâlcea şi Piteşti, dar au mai venit şi unii care spuneau că lucrează pe la Guvern.
• Ce s-a întâmplat la acea petrecere?
- Dezmăţ în toată regula. Dansuri între bărbaţi şi multe alte chestii. Noi avem şi o filmare cu ce s-a întâmplat în acea noapte şi pe care i-am dat-o şi şefului lor de la Argeş, Calinic.
• Cum aţi ajuns la Arhiepiscopul Calinic şi de ce?
- Păi, a doua zi, după petrecere, i-am spus lui Nicolae că nu este de noi acolo. Apoi i-am zis să ne dea bani de drum, să ajungem înapoi acasă, la Constanţa. A refuzat şi din acest motiv am şi mers la Curtea de Argeş. Acolo, după un hotel mare (n.red. – e vorba de Hotelul Posada) se află nişte clădiri ale Episcopiei. Ne-am întâlnit cu Calinic, i-am spus ce am păţit la Piscul Negru şi i-am dat şi filmarea cu tot ceea ce s-a întâmplat la ziua preotului Nicolae. Calinic ne-a dat de la el trei milioane şi jumătate, ca să ajungem la Constanţa şi ne-a spus că o să aibă el grijă de Nicolae. Când i-am spus ce face părintele, Calinic a început să ne spună că este bătrân, că e bolnav, aşa şi pe dincolo. Oricum pe noi nu ne interesează chestiile astea şi ceea ce face Nicolae. Din punctul nostru de vedere, îşi merită soarta fiindcă şi-a bătut joc de noi şi ne-a chemat de la Constanţă, doar ca să ne ia la mişto. Un om precum acesta nu trebuie să trăiască printre noi, mai ales că este şi preot. Mergeţi şi urmăriţi ce se întâmplă la Piscul Negru şi o să vă convingeţi că nu mint un cuvânt. Să fiţi atenţi la cei care vin să se cazeze acolo, sunt tot felul de oameni ciudaţi, care, sub pretextul că se cazează, fac alte lucruri.
• Despre un anume Emil sau „Fosforelboy”, un călugăr de încredere al stareţului de la Piscul Negru şi care agăţa clienţi pe Internet, aţi aflat ceva?
- Bravo, domne’, văd că aveţi şi dumneavoastră informaţii despre ce se întâmplă pe acolo! Haideţi să vă mai dau un pont, ca să vedeţi că nu v-am minţit cu nimic. Preotul Nicolae este poreclit şi Bilă şi este un client frecvent al barului de gay „La Fery” din Braşov. Intraţi pe Internet şi căutaţi acest bar şi o să vă convingeţi singur. Făceţi-i, domne’, de râs că ăştia nu sunt preoţi…

Ce explicaţie are “Fosforelboy” – “Cineva mi-a furat adresa şi a postat-o pe site-ul gay”

Buna ziua părinte Emil Dumitru, înţeleg că ne-aţi sunat…
- Da, fiindcă aţi publicat un articol în care mă faceţi vedetă. Eu sunt plecat din Argeş, mă aflu acasă în Călăraşi, dar am fost sunat şi mi s-a citit articolul în care afirmaţi că sunt gay şi alte bazaconii.
• Păi, şi nu sunteţi gay?
- Nu sunt, Doamne apără! N-am nimic împotriva acestor oameni, ei trebuie înţeleşi, că sunt foarte chinuiţi, săracii, trebuie să se dedubleze permanent. Nu mai suntem pe vremea comunismului să-i punem la zid…
• Bun, şi dacă nu sunteţi gay, după cum susţineţi, cum explicaţi că aveţi şi pagină de Internet, unde e publicat şi ID-ul dvs de mess „Fosforelboy”?
- Cineva mi-a furat adresa şi nr. de telefon şi le-a publicat acolo, pe site-ul acela pentru gay. M-a mai sunat cineva, acum câteva zile, să mă întrebe dacă nu am nevoie de pastile energizante şi alte prostii…
• Şi de ce apar datele dvs taman pe un site pentru homosexuali, şi nu pe unul de socializare pur şi simplu?
- Nu ştiu, sunt rău voitori care vor să lovească în biserică, comandând astfel de articole. Pentru că de asta v-am şi sunat, să-mi spuneţi cine v-a dat informaţiile, că e foarte păcat că loviţi în biserică…
• Dar de ce băgaţi, părinte, în faţă biserica?
- Nu-mi spuneţi părinte, că nu sunt părinte.
• Şi atunci cum să vă spun, frate Emile, domnul Emil?
- Da, spuneţi-mi domnul Emil.
• Domnu’ Emil, din câte ştim, ÎPS Calinic v-a alungat de la Piscul Negru în momentul când a aflat că sunteţi homosexual, tocmai ca să atenueze un posibil scandal.
- Nu este adevărat, am plecat de bunăvoie, prin demisie.
• Şi de ce v-aţi dat totuşi demisia, trebuie să fi avut un motiv anume?
- De lene, poftim! N-am mai vrut să stau la Piscul Negru şi am plecat de acolo.
• Daţi-mi voie să nu vă cred, mai ales că ştiu cât eraţi de apropiat cu părintele stareţ Nicolae Constantinescu, care v-a protejat tot timpul.
- Spuneţi-mi degrabă cine v-a dat toate aceste informaţii, că ştiţi că pot să vă dau în judecată…
• E dreptul dvs, poate că aşa aflăm adevărul întreg…
- Să ştiţi că faceţi mare păcat lovind în biserică şi în părintele stareţ, care e foarte bolnav, săracu’… Sunt destui pe care i-a găzduit la Piscul Negru, le-a dat să mănânce şi să bea, iar acum dau în el prin ziare. Eu am stat patru ani la mănăstire, la Piscul Negru, şi ştiu ce fel de om este părintele stareţ. Până la urmă tot aflu cine v-a dat informaţiile. Dar de ce nu-l sunaţi mai bine şi pe părintele stareţ, ca să-l întrebaţi despre mine, că el ştie tot adevărul?
• Nu îl lasă arhiepiscopul să vorbească, comunicarea cu presa se poartă doar prin biroul de presă al Arhiepiscopiei.
- Mare păcat îşi fac cei de la Arhiepiscopie că nu îl lasă să vorbească. Sunt şi în biserică destui oameni chinuiţi. Iar părintele stareţ este un om foarte bolnav, mi-e şi frică să nu păţească ceva. E mare păcat că îl sapă unii şi alţii…
• Aţi fost la ziua părintelui stareţ în vara aceasta, pe 4 iulie, la Piscul Negru?
- E o minciună ce aţi scris în ziar, eu n-am fost la acea petrecere.
• Păi tocmai asta e, n-am scris că aţi fost dvs la acel chef, ci alţi tineri veniţi de prin Dolj, Vâlcea, Braşov şi Constanţa. Dar văd că aveţi cunoştinţă despre această petrecere…
- Lăsaţi-mă în pace, eu nu ştiu nimic, n-am fost acolo. Spuneţi-mi cine v-a dat informaţiile despre mine şi de unde aţi luat pozele, că vă dau în judecată…
Pagină realizată de Gabriel Grigore şi Ionuţ Stanciu

Cornel Ionuţ Fuiorea, paznic la Spitalul de Psihiatrie din Vedea, ne-a impresionat în urmă cu câteva luni, atunci când a venit la sediul redacţiei noastre. Ne-a rugat să mediatizăm cazul Loredanei, fetiţa lui bolnavă de leucemie şi care avea nevoie de 150 000 de euro pentru un transplant de măduvă la o clinică italiană din Pavia. L-am sprijinit pe Cornel Fuiorea pentru că fetiţa este, într-adevăr, bolnavă.  Numai că, în ultima vreme, au început să ne parvină din ce în ce mai multe semnale negative privind modul în care părintele  gestionează banii strânşi din donaţii. Ne-am început investigaţia monitorizând mai întâi site-rile înfiinţate de tată pentru colectarea donaţiilor către fiica lui. Primul beculeţ ni s-a aprins în momentul în care am descoperit că administratorul site-ului care găzduia blogul „loredana.netta.ro” a întrerupt furnizarea serviciilor de găzduire pe data de 13 iulie, a.c. Am mers pe fir şi aşa am ajuns la Slatina, unde am aflat că directorul filialei Prima TV, Florin Tican, a întrerupt campania de mediatizare a cazului după ce a primit mai multe semnale despre modul de comportament şi credibilitatea lui Cornel Fuiorea. Aşa am aflat că şi administratorul site-ului „loredana.netta.ro” a suspendat blogul, după ce a primit o avalanşă se semnale asemănătoare. A fost o reacţie în lanţ, dovadă că Antena 1 Piteşti, Antena 1 Bucureşti, dar şi alte posturi naţionale şi ziare locale au procedat la fel. Un avertisment dur a fost postat, sub formă de comentariu on-line, şi pe site-ul ziarului „Valea Prahovei”:  “Investigaţi cazul. E fraudă pe fată. Tatăl fetiţei a strâns de ceva timp banii necesari, şi acum se lăfăie !” Plecând aşadar de la toate aceste semnale îngrijorătoare, am pornit propria anchetă în acest caz.

Concetăţenii din Vedea l-au luat la ochi

Săptămâna trecută, ne-am deplasat la Vedea, comuna în care locuieşte familia Fuiorea. Primul popas l-am făcut la Spitalul de Psihiatrie, acolo unde Cornel Fuiorea este angajat ca paznic. De la colegii de serviciu am aflat că omul se află de vreo patru luni în concediu fără plată, întrucât a început o amplă campanie de strângere de fonduri, prin ţară, pentru operaţia fetiţei sale. Însă, atât colegii de serviciu cât şi oamenii din comună au şi ei temerile lor în ceea ce-l priveşte pe Cornel Fuiorea. Suspiciunile lor au fost ridicate la fileu în momentul în care, în plină campanie de strângere de fonduri pentru fetiţa lui, Cornel Fuiorea  şi-a permis să-şi cumpere o Skoda Octavia nouă nouţă, deşi în garaj mai avea un Logan nou.
”Are un stil de a impresiona ieşit din comun. La început, oamenii prin comună l-au ajutat, ne-a spus o consăteancă de-a lui Fuiorea, dar l-au luat la ochi şi chiar l-au apostrofat să nu mai vină la poarta lor să ceară bani, dacă şi-a permis,  recent, să-şi cumpere o maşină scumpă. Când ai copilul bolnav, nu-ţi permiţi astfel de luxuri până când nu rezolvi problema copilului. În Piteşti nu există vreo instituţie la care să nu fi pus o cutie pentru donaţii. Are vreo şapte şi pe la hypermarket-ul Real. Şi la Casa Pensionarilor a pus o cutie de donaţii pentru că, oricât ar fi de amărât omul, când vede poza fetiţei, pune un bănişor. Mai mult, mi-a spus nora mea, atunci când a fost la mare, că avea cutii puse la Podul Cernavodă şi pe tot litoralul românesc. Se duce cu cutia milei pe la toate mănăstirile, a fost până şi la înmormântarea Mădălinei Manole, unde a impresionat o artistă care i-a dat o sumă importantă de bani. Cineva ar trebui să-l controleze câţi bani a adunat. În conturi se poate verifica, dar câţi bani a adunat el, din cutia milei, nimeni nu poate şti…. A strâns la bani, de nici el nu mai ştie cât. Acum trăieşte pe picior mare, că-şi poate permite…”

Colegii îl arată cu degetul

Despre Cornel Fuiorea, nici colegii de serviciu de la Spitalul Vedea nu au cuvinte de laudă. Deşi fetiţa este bolnavă iar drama familiei există, toţi au fost deranjaţi de atitudinea ipocrită a lui Cornel, care încearcă să profite de boala copilului pentru a obţine anumite avantaje. De exemplu, dl Fuiorea vrea cu orice chip să fie trecut din postul de portar în cel de asistent medical, fiindcă susţine că ar fi absolvit nişte cursuri particulare. Marjând pe boala copilului, el a reclamat conducerea Spitalului de Psihiatrie de la Vedea la capii judeţului, ba chiar şi la Ministerul Sănătăţii. A cerut un post de asistent medical, care, în opinia lui, ar fi mai bine plătit decât cel de portar pentru care ia, totuşi, un salariu de 1200 lei lunar.  De aproape patru luni, Cornel Fuiorea a renunţat şi la aceşti bani, aflându-se în concediu fără plată. Deşi perioada acestui concediu a expirat, n-a mai venit să şi-l prelungească, deşi i s-au trimis mai multe adrese, prin poştă, pe care a refuzat însă să le primească. Tot angajaţii de la Vedea ne-au mai spus că, înainte de a fi portar, Fuiorea a fost infirmier la spital, perioadă în care a făcut câteva golănii. De exemplu, într-o seară, el s-a dus la asistenta de serviciu şi i-a cerut să-i dea nişte ampicilină. Femeia i-a spus că nu are decât pastilele prescrise bolnavilor. Atunci, Fuiorea, cu un tupeu ieşit din comun, i-a sugerat asistentei să îl lase să scoată praful din capsule pe care mai apoi, aşa goale, să le administreze bolnavilor. Din discuţie în discuţie, una dintre asistente chiar ne-a relatat că,  în ultimul timp, Cornel Fuiorea se laudă prin comună că are foarte mulţi bani în cont. De asemenea, asistenta medicală ne-a mai spus că omul nu este deloc un amărât, el având în comuna Vedea două case, dar şi un apartament la Piteşti, în Trivale, pe care l-ar fi închiriat unor străini. Ba, mai mult, veniturile şi le-ar fi rotunjit comercializând ţuică prin zona Ardealului şi a Constanţei.” Acest om ar scoate bani şi din piatră seacă, ar face orice să se îmbogăţească”, a concluzionat asistenta medicală.

A înregistrat la primărie o Skoda Octavia

Şocaţi de cele aflate, am plecat de la spital şi am poposit la Primăria din Vedea pentru a-l întreba pe edilul Niculae Dochinoiu despre cazul fetiţei bolnave de leucemie. ”Ştiu că tatăl fetiţei, Cornel Fuiorea, a cerut bani de pe la toate instituţiile din judeţ, inclusiv de la noi. I-au dat toţi salariaţii primăriei, inclusiv eu. Am aflat mai apoi, de la unul dintre angajaţi, că Fuiorea era foarte interesat să afle câţi bani am donat eu. Chiar zilele trecute, am primit un telefon de la el. Mi-a spus că e în Sibiu, ştia că eu am fost comandantul unităţii de aviaţie de acolo, şi m-a rugat să-i recomand două firme care au profit, ca să le ceară donaţii pentru fetiţă. După tot ce am auzit şi eu vorbindu-se prin sat, nici să fi ştiut nu i-aş fi spus. Vreau să vă mai spun încă ceva…Din decembrie anul trecut, de când a declanşat campania prin care adună bani pentru copil, a venit la noi şi a înregistrat o Skoda Octavia nou nouţă…Oricum am da-o, e ca dracu! Adică aleargă să strângă  bani pentru fetiţa bolnavă de leucemie, dar îşi cumpără o maşină nouă”. Tot de la o angajată a primăriei am mai aflat că fetiţa beneficiază de o pensie lunară de handicap, în valoare de 461 lei. După ce fetiţei i-a fost stabilită indemnizaţia, Cornel Fuiorea a venit la primărie să o încaseze în numele ei. Angajata ne-a spus că, în momentul în care a aflat că pensia e doar 416 lei, tatăl supărat a făcut scandal, considerând că suma este mult prea mică.

„Nu mai aveam curaj să merg peste hotare cu Loganul!”

După ce am terminat de vorbit cu edilul din Vedea, i-am făcut o vizită lui Cornel Fuiorea, la una dintre cele două case pe care le are în comună, în satul Gărdineşti. Ajunşi la poartă, am dat cu ochii peste o gospodărie foarte prosperă, semn că gazdele nu sunt deloc nevoiaşe. Prin curte, nici ţipenie de om, doar un Logan aproape nou, care trona în mijlocul gospodăriei. De la vecini, am aflat că, după ce soţia şi fata bolnavă de leucemie au plecat în Italia, Cornel nu prea a mai stat de vorbă cu nimeni fiind mai tot timpul plecat prin ţară. Tot vecinii ne-au confirmat şi că Fuiorea face negoţ cu ţuică, vânzănd mari cantităţi în Ardeal, dar şi în alte zone ale ţării.
Într-un final, am reuşit să avem o convorbire telefonică şi cu Cornel Fuiorea despre modul cum administrează banii primiţi din donaţii. Primul lucru pe care l-am întrebat a fost de ce şi-a cumpărat o maşină nouă din banii strânşi din donaţii, în contextul în care mai avea un Logan nou în curte. “ E adevărat că, acum patru luni, am cumpărat o Skoda Octavia, dar asta după ce m-a lăsat calculatorul Loganului, maşină care peste două luni împlineşte trei ani. Reparaţia calculatorului m-a costat nu mai puţin de 24 de milioane lei vechi, am şi factură de la Delta Plus. Vă rog să mă credeţi că nu mai aveam curaj să merg peste hotare cu acel Logan”, a căutat să ne convingă Cornel Fuiorea. El a mai adăugat:” Lumea crede că m-am pricopsit pe boala copilului, dar nimeni nu ştie prin ce trec eu. În afară de faptul că mi-am cumpărat maşină nouă, pentru că nu aveam cu ce să mă mişc şi în afară de faptul că am cheltuieli de 100 de milioane de lei lunar, alte lucruri pentru mine nu mi-am luat”. Ne oprim aici, cu precizarea că în numărul viitor vom reveni cu un alt material în care se vor regăsi inclusiv pasaje ample din acest dialog.

15 trusturi media şi instituţii publice au stopat campania

Nu mai puţin de 28 de organe de presă şi instituţii publice au mediatizat cazul Loredanei Fuiorea, fetiţa bolnavă de leucemie. Numai că, în ultima vreme, 15 dintre ele şi-au întrerupt brusc campania. Dacă intraţi pe   www.loredana.cc. veţi putea observa că site-urile celor care au întrerupt campania de mediatizare nu mai pot fi accesate direct de pe blog. În această situaţie se află: B1TV, Antena 1 Piteşti, PROTV Bucureşti, PROTV Braşov, PROTV Piteşti, Jurnal de Argeş, Prima TV Slatina, CAS Argeş, Inspectoratul de Poliţie Argeş, Alpha Tv Piteşti, Antena 1 Braşov, Antena 1 Ploieşti, TV Valea Prahovei, Acasă TV, Antena 2.

Anchetă realizată de
Iuliana Obreja şi  Gabriel Grigore

Federaţia Sindicatelor Producătorilor Agricoli „Agrostar”, Filiala Argeş, a organizat ieri, la fel ca în majoritatea judeţelor ţării, un marş şi un miting de protest faţă de politica actuală a guvernanţilor privind domeniul agricol.
Din păcate, numărul participanţilor nu a fost nici pe departe cel scontat de organizatorii care mizau pe circa 300 de persoane, dar care s-au ales cu un grup de cel mult 70 de persoane. Nu mai punem la socoteală că mulţi dintre cei prezenţi erau rudari, organizatorii afirmând că şi aceştia au un rol în agricultură, deoarece ajută la muncile câmpului sau în gospodărie... cu braţele. S-a văzut încă o dată că, aproape la fel ca în toate domeniile de activitate, nici sindicaliştii din domeniul agricol nu sunt uniţi, nici măcar atunci când le ajunge cuţitul la os.

4 tractoare au îngreunat circulaţia

Protestul a început cu un marş pe traseul Bowling – Rectorat - Casa de Cultură a Sindicatelor. Organizatorii anunţaseră prezenţa a 10 tractoare care urmau să participe la protest, dar nu au ajuns decât 4. „Atâtea am găsit înmatriculate, ca să poată circula pe drumurile publice. Prin tot judeţul am alergat şi nu am găsit decât vreo 30 de tractoare mai moderne, dar nu au voie să circule pe drumurile publice”, ne-a spus unul dintre organizatori. Traficul a fost îngreunat pe traseul marşului, dar echipajele de jandarmi, poliţişti naţionali şi poliţişti comunitari (aproape la fel de mulţi ca manifestanţii care aveau printre ei şi câţiva copii) au asigurat bunul mers al acţiunii.

Anemie şi... vuvuzele

Protestul a semănat cu domeniul agricol: anemic. „Demisia!”, „Jos Guvernul!”, „Huo!”, „Hoţii!” au fost câteva din scandările participanţilor la miting, care mai tot timpul au suflat de zor în fluiere şi în... vuvuzele! „Nu merg tot timpul astea, trebuie să sufli zdravăn în ele!”, ne-a spus un participant la miting mult mai obişnuit cu sapa. Unul dintre organizatori a încercat să justifice prezenţa rudarilor la protest, deşi nimeni nu îl întrebase despre acest lucru. „Sunt oameni care susţin prin forţa braţelor domeniul agricol, chiar dacă nu au pământ. Asta este, protestăm cu cine avem!”, ne-a declarat Marius Avram, vicepreşedinte „Agrostar” Argeş. Participanţii la protest au purtat şi câteva afişe cu mesaje de genul „Satul românesc, sărăcie fără speranţă!”, „Stop evaziunii în agricultură!”, „Subvenţii nu, taxe da”, „SOS satul românesc”, „Prostia aduce lăcomia” – cu literele PDL scrise cu roşu. „Acţiunea de astăzi este doar un avertisment. Un protest mult mai amplu vom organiza la Bucureşti”, ne-a mai spus Marius Avram.

Revendicări

Ce vor, însă, agricultorii? Din lista lor de revendicări am reţinut faptul că se doreşte reabilitarea sistemului de irigaţii („Acum stăm şi ne uităm pe cer, rugându-ne pentru un strop de ploaie!”), crearea legislaţiei necesare pentru acordarea ajutoarelor de stat în agricultură, crearea de spaţii de depozitare, acordarea de subvenţii şi protecţia în faţa importurilor („Se poate aşa ceva? Avem pământ cu nemiluita, dar importăm toate ale gurii. Halal să ne fie!”), susţinerea pieţei laptelui de vacă. Vasile Stăncescu, cioban, s-a plâns că adevăraţii producători şi crescători nu obţin licenţe, fiindcă acestea sunt date unor intermediari care fac jocurile pe piaţă şi stabilesc preţuri foarte mari pentru clienţii finali, în timp ce producătorii nu se aleg cu mare lucru. „Vrem un trai decent. În România asta nu se mai poate trăi! Lucrăm ca în Evul Mediu şi suntem la pământ cu totul, iar această stare de fapt trebuie să înceteze!”, ne-a declarat un participant la manifestaţie. Protestul s-a încheiat după aproape două ore fără incidente.

După ce că personalul este insuficient, iar salariile au fost diminuate cu 25%, Spitalul Municipal Curtea de Argeş se află într-o situaţie extrem de gravă: unitatea se confruntă cu o criză fără precedent de medicamente şi materiale sanitare, ceea ce poate avea repercusiuni negative atât asupra actului medical, cât şi a stării de sănătate a pacienţilor.

Din acest punct de vedere putem afirma că spitalul din municipiul Basarabilor se află în stare de... necesitate! Ştiind ce-i aşteaptă la serviciu, sunt medici care nici n-ar mai intra de gardă. Şi, totuşi, ei asigură gărzile, chiar dacă, pentru a putea lucra, sunt nevoiţi să bage mâna în buzunar pentru medicamente, seringi, ace, feşe, alte materiale de strictă necesitate. Neavând alternativă, bolnavii fac la fel şi se întreabă, ca şi alţi români de altfel: de ce se mai plăteşte CAS dacă nu beneficiază de nimic?
Ţinând cont de situaţia deosebit de dificilă prin care trece unitatea, am stat de vorbă cu dr. Ionela Dăneţ, managerul Spitalului Curtea de Argeş.

„Medicii şi pacienţii cumpără medicamente”

„La sfârşitul lunii iulie am epuizat bugetul alocat pentru anul în curs, care şi aşa a fost inexplicabil de mic. La medicamente, diminuarea a fost de 500.000 lei faţă de 2009, ceea ce, orice s-ar spune, este prea mult. Şi eu, şi ceilalţi colegi ai mei cumpărăm medicamente şi materiale sanitare pentru a ne putea desfăşura activitatea. Criza cea mai mare se înregistrează la medicamentele şi materialele de primă urgenţă, în lipsa cărora, dacă nu ni le-am cumpăra, ar apărea riscul să nu putem salva bolnavul.
Avem o normă de externări, Casa ne decontează doar 700 pe an, iar noi avem 1.000 de asemenea situaţii. Am cerut, repetat, să ni se accepte măcar 900 de externări spre decontare, am solicitat şi majorarea sumei şi ni s-a răspuns că o revizie a alocării fondurilor ar fi posibilă prin octombrie. Adică în trimestrul IV.”

Adresabilitate mare, fonduri ioc!

„Acum suntem în septembrie şi nu ştiu cât vom mai putea face faţă. Până când vor fi nevoiţi medicii şi pacienţii să cumpere medicamentele şi materialele? Şi cu ce bani? Suntem spital municipal, adresabilitatea este foarte mare, avem 110.000 de locuitori arondaţi, la care se adaugă turiştii care vin săptămânal la munte; unii dintre ei au ajuns la noi cu diverse traumatisme, unele chiar foarte grave, dar fără bani nu ne putem descurca, nu ne putem desfăşura activitatea în condiţii normale.
Paradoxal, deşi nu am avut niciodată datorii, sumele alocate nu acoperă nici pe departe necesarul. Practic, mi-e imposibil să înţeleg pe ce criterii ne-au fost diminuate atât de drastic fondurile.”

Situaţie fără precedent

„De 26 de ani, de când lucrez ca medic specialist chirurg în această unitate, niciodată nu m-am confruntat cu o asemenea situaţie, de-a dreptul dezastruoasă.
Este inuman ceea ce se întâmplă în sistemul sanitar în general, şi la Curtea de Argeş în special. Cu toate acestea, pentru a putea asigura continuarea activităţii, am intrat la licitaţii pentru medicamente şi materiale sanitare, dar pe bugetul din 2011. Păi, dacă acum licităm pe bugetul anului viitor, oare la anul ce ne vom face, cu ce fonduri vom lucra? Sper să primim cât mai curând medicamentele şi materialele sanitare necesare, pentru că altfel va fi tot mai greu să ţinem unitatea pe linia de plutire. Am stat de vorbă cu pacienţii, cu familiile acestora. Au înţeles situaţia cu care ne confruntăm, dar această stare de lucruri nu poate continua la infinit.”
Aceasta este situaţia cu care se confruntă Spitalul Municipal Curtea de Argeş. Şi ca el sunt atâtea altele atât în Argeş, cât şi în ţară. Dacă această stare de lucruri va continua, riscăm ca sistemul sanitar românesc, aproape intrat în moarte clinică, să nu mai poată fi resuscitat. Este motivul pentru care le cerem parlamentarilor de Argeş, tuturor factorilor decidenţi să intervină până nu va fi prea târziu. Altminteri ne vom afla în situaţia aceea cu „cazul rezolvat, pacientul decedat...”.

Viaţă tot mai grea!
Luna septembrie în care am păşit astăzi este sinonimă cu începerea şcolii. Familiile cu doi-trei elevi se gândesc cu groază la cheltuiala care îi aşteaptă. În vremuri de criză, mulţi părinţi se limitează să le cumpere odraslelor doar strictul necesar la început de an şcolar. Pe lista cumpărăturilor vor avea trecere rechizitele cele mai ieftine şi în număr cât mai mic posibil, iar în spiritul economiei, revizia în şifoniere va fi obligatorie, cămăşile, pantalonii şi sacourile fiind înnoite numai şi numai la nevoie. Şi, totuşi, pentru o categorie a elevilor nu există... clemenţă: bobocii din clasa I, care nu au ce să... moştenească din anii precedenţi, trebuie să se înnoiască din cap până în picioare, inclusiv cu ghiozdanul din... spinare. Pentru ei, familiile vor face cel mai mare efort financiar, iar în cele ce urmează vă facem o demonstraţie de calcul, fără a pune la socoteală lista întocmită separat de doamna învăţătoare, cu caiete speciale şi toate cele, care costă mamă-mamă...

120 lei pe uniformă

Uniforma clasică de culoare neagră sau bleumarin, fabricată de o firmă de profil din Piteşti, la care de cinci ani bătuţi pe muchie sunt „abonate” mai multe şcoli din cartierele municipiului, costă în jur de 120 lei pentru băiat: pantalonul (25 lei), sacoul (44 lei - 45 lei), vesta (22 lei), cămaşa albă sau bleu (25 lei) şi cravata (4-6 lei). Iar cum unele şcoli au pretenţia ca elevii să poarte anumite ecusoane brodate, la această sumă se mai adaugă alţi 5 lei, cât costă un astfel de produs. Părinţii de fete scapă ceva mai ieftin, fiindcă o uniformă, constând într-un sarafan, o cămaşă şi, eventual, o cravată plus un ecuson, costă în jur de 70 lei. Aceeaşi firmă are la vânzare şi piese personalizate care sparg oarecum tiparele moştenite din comunism - de pildă, veste în carouri vesele sau de culoare grena, la un preţ apropiat de modelele clasice.

Peste 100 lei treningul şi adidaşii

O altă ţinută obligatorie în garderoba de şcoală este costumaţia pentru orele de educaţie fizică. La un alt magazin din Piteşti (cartierul Banatului), un trening din bumbac, numai bun pentru un boboc de clasa I, costă 55-60 lei şi cuprinde trei piese: pantalon, bluză şi hanorac. Iar o pereche de adidaşi din piele costă în jur de 45 lei. Cam la acelaşi preţ şi calitate poate fi achiziţionată şi o pereche de pantofi cu sau fără şireturi. Trăgând linie şi adunând, rezultă că investiţia pentru un ştrengar de clasa I, numai la capitolul îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru şcoală, depăşeşte lejer suma de 230 lei, fără a mai pune la socoteală batistuţa din buzunar şi... dedesubturile.

Preţuri cu... fiţe

Vestea proastă este că aventura în magazine nu s-a terminat pentru părinţi, fiindcă flăcăul care păşeşte în primul an de şcoală are nevoie şi de un ghiozdan echipat. Şi pentru această operaţiune, portofelul trebuie să fie burduşit, fiindcă e musai să se cumpere caiete tip unu şi de matematică, penar, stilou, plus rezerve, pic, un pix cu gel, creion, gumă de şters, alfabetar, numărătoare şi riglă. La acestea se adaugă rechizitele pentru disciplinele auxiliare, adică blocul de desen, plastilina, acuarelele, creioanele colorate, cariocile, hârtia glasată şi cea creponată. Preţurile produselor variază în funcţie de pretenţiile copiilor, de veniturile părinţilor şi de locul de unde se fac cumpărăturile.
În stare de... urgenţă majoritatea hipermarketurilor din Piteşti au pregătit pachete de rechizite cu preţuri convenabile. De exemplu, oferta pentru clasele III-IV este de 10-11 lei şi include trei caiete de română, trei caiete de matematică, caietele de biologie, geografie şi muzică, blocul de desen şi un pix mecanic. Un pachet similar pentru clasele de gimnaziu cuprinde ceva mai multe produse şi costă aproape dublu. Pentru a atrage cât mai mulţi cumpărători nehotărâţi, alte mari magazine vând trei caiete de tip A5 la preţ de două (cel mai ieftin costă 0,25 lei, iar cel mai scump, cu coperţi inspirate din desene animate sau din filme, ajunge la 6 lei). Plastilina cu batoane în zece culori costă aproape 4 lei, cariocile în 24 de nuanţe fac 16 lei, iar pachetul de şase coli de hârtie creponată, cam 5 lei. Un ghiozdan poate costa la hipermarket mai puţin de 10 lei, dar şi peste 200 lei, dacă este de firmă şi tip troler. În materie de mofturi, în marile magazine se mai găsesc caiete... parfumate, cu miros de ciocolată, vanilie sau diverse arome florale. Un set cu cinci caiete, având-o pe coperţi pe preferata copiilor, Hannah Montana, costă peste 18 lei, iar seturile cu creioane colorate cu păpuşa Barbie ajung până la 12 lei.

150 lei, un ghiozdan echipat

Exemplificând cu un magazin de cartier (din Banatului), un ghiozdan mai de Doamne ajută costă 50-60 lei; un caiet cu 48 de file - 1,50 lei; un caiet cu spirală de 100 de file – 4 lei, unul de 72 de file – între 2,1 lei şi 2,8 lei; un penar – între 10 lei şi 25 lei; un set cu două stilouri şi un pic - 8 lei; rezerve pentru stilou – între un leu şi 3 lei; un pix cu gel - între 1,5 lei şi 3 lei; un creion – între 0,8 lei şi 2 lei; o gumă de şters – între 0,5 lei şi 2 lei; un bloc de desen – între 2,5 lei şi 9 lei; plastilina – între 3,5 lei şi 8 lei; acuarelele – între 8,35 lei şi 20 lei (tempera); o pensulă - între un leu şi 2 lei; cariocile – între 2,5 lei şi 6 lei; setul de creioane colorate - între 1,3 lei şi 7 lei, un alfabetar - 10 lei, iar lista poate continua, aşa încât la acest capitol se ajunge... lejer la 150 lei cheltuiala pe cap de boboc.
O să punem neapărat la socoteală şi buchetul de flori pentru doamna, care va fi oferit cu mari emoţii la deschiderea festivă. Şi din nou tragem linia, ca să adunăm. Rezultă că pentru „înrolarea” unui elev în clasa I, o familie fără... fiţe trebuie să pună deoparte în jur de 400 lei.

În condiţiile în care veniturile din taxe şi impozite au scăzut, în condiţiile în care aportul financiar care rezulta din activităţile firmelor este din ce în ce mai mic, din cauza crizei financiare, dar şi ca urmare a descentralizării spitalelor, tăierile bugetare de 20%, operate de Guvernul Emil Boc, aproape că au adus în blocaj administraţia publică. Consiliul Judeţean Argeş a fost nevoit să susţină financiar o parte din activităţile spitalelor pe care abia le-a preluat, asta deşi, conform unui ordin guvernamental, a trebuit să reducă cheltuielile. Şi mai grav este că, aşa cum susţin primarul Tudor Pendiuc şi preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu, la aceste tăieri financiare s-au adunat şi alte constrângeri, precum mutarea de pe acest trimestru în următorul a unei importante alocaţii bugetare şi imposibilitatea de a muta de la un capitol la altul anumite fonduri, şefii administraţiilor răspunzând penal în caz contrar. În acest context, diminuarea sumelor destinate cheltuielilor cu bunuri şi servicii va complica continuarea unor investiţii în infrastructură, dar şi activitatea de funcţionare în parametrii normali ai administraţiei. Pentru Tudor Pendiuc, cea mai fierbinte grijă este cea legată de sezonul rece. Mai exact, de aprovizionarea cu materiale necesare sezonului rece.

Este greu să fii în administraţie şi să răspunzi şi problemelor oamenilor

Mai mult, Prefectura poate aplica amenzi primăriilor şi CJ Argeş dacă au loc astfel de modificări în buget. Ordinul 173/2010, emis de ministrul Administraţiei şi Internelor, care vine cu aceste modificări, este, în accepţiunea liderului PSD Argeş, Constantin Nicolescu, ilegal, întrucât încalcă decizii ale administraţiei locale şi principiul autonomiei locale, dar şi Legea Bugetului.
„Am ajuns ca în România normele să fie mai importante decât legile. Acest act normativ nu poate fi mai important ca Legea Bugetului sau o Hotărâre de buget adoptată în Consiliul Local sau Judeţean. Bugetele s-au micşorat cu 20%, dar nu putem acum nici să facem transferul de bani de la un capitol de cheltuieli la altul. Sancţiunile din noua lege sunt mult mai grave. Dacă se va sesiza vreo abatere, acum un primar poate fi sancţionat până la trimiterea sa în judecată. După ce că avem greutăţile noastre generate de criză, mai vin şi cu aceste lipsuri generate de modul în care aceşti oameni lucrează. Nu este nicio fericire să fii şi în adminsitraţie şi să răspunzi şi problemelor oamenilor. Ce să le spun oamenilor care m-au întrebat ieri de ce nu au apă în sat, deşi au ţevile în pământ de un an? Ei ne-au ales pe noi şi primarul, nu ştiu că Guvernul nu ne-a mai lăsat să continuăm investiţia”, a declarat Constantin Nicolescu.

Să ne rugăm să fie iarnă blândă

Şi Tudor Pendiuc a criticat măsurile de tăiere şi limitare care sufocă administraţiile locale. Pendiuc a afirmat că investiţiile, dar mai ales activitatea normală în asigurarea de servicii în administraţiile publice sunt la limită.
„Cum trebuie să facem aceste reduceri de 20%, nu ştiu cum vom face la iarnă. Nu pot estima dacă va fi îndeajuns alocaţia financiară pe care o avem acum. Sunt îngrijorat pentru ce va fi la iarnă şi nu o spun cu trimitere politică. Eu fac constatări şi susţin o realitate. Dacă vine o iarnă foarte grea şi nouă ni s-au redus cheltuielile materiale cu 20% recent şi cu 15% la începutul anului, cu ce vom deszăpezi noi străzile? Pe acele străzi unde nu vom interveni ar trebui să punem pancarte de genul «Aici sunt banii dumneavoastră!»”, a precizat Pendiuc, aluzie la sloganul de pe vremea când Băsescu era ministrul Transporturilor. Primarul Piteştiului, care este şi preşedinte executiv al Asociaţiei Municipiilor din România, a mai precizat că, înainte ca Guvernul să decidă tăierile respective, ar fi trebuit să se consulte cu administraţiile publice locale.

Sâmbătă dimineaţă, poliţiştii argeşeni coordonaţi de procurori din cadrul D.I.I.C.O.T. au efectuat 17 descinderi în mai multe locaţii, fiind identificate peste 4.000 de produse de tip etnobotanic şi 3 kg de substanţe pulverulente. Sprijiniţi de efective din cadrul serviciilor Investigarea Fraudelor, Criminale, Criminalistic, al celor de la D.P.I.R. şi din cadrul Gărzii Financiare, aceştia au efectuat controale la mai multe societăţi comerciale, cunoscute şi sub denumirea „magazine de vise”. Ca urmare a acestei acţiuni şi a cercetărilor făcute a fost stabilit faptul că 6 societăţi comerciale ofereau spre vânzare produse etnobotanice care conţineau substanţe interzise. Cele 17 descinderi au fost făcute atât la sediile societăţilor, a magazinelor unde aceste produse se comercializau, dar şi la domiciliile patronilor şi ale personalului angajat al acestor unităţi. Cele 4.000 de produse etnobotanice, care erau ambalate sub diferite forme,  având preţuri cuprinse între 30 şi 800 de lei şi a căror valoare a fost estimată la 3.200.000 de lei, au fost ridicate şi înaintate către Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor pentru a le fi stabilită natura. A fost ridicat de la una dintre descinderile făcute chiar şi un ghiveci de flori în care se afla o plantă de cannabis aflată în stadiul de maturitate. Oamenii legii au întocmit 6 dosare penale, iar comisarii Gărzii Financiare au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 60.000 lei, suspendând activitatea la două dintre societăţile comerciale controlate.

Zilele trecute, un bărbat din Curtea de Argeş şi-a găsit sfârşitul în râul Argeş, iar pentru a-l găsi, poliţiştii au solicitat celor de la Hidrocentrale să efectueze o operaţie de uzinare. Odată apa scăzută, oamenii legii l-au găsit pe bărbat înecat şi l-au predat familiei pentru înmormântare. Şi cum lacul de la Zigoneni era scăzut, s-a luat hotărârea ca ieri să fie deversată o altă cantitate de apă pentru ca respectivul lac să se umple la aceeaşi capacitate pe care o avusese.

„Veniţi că apa a luat două fete!...”

Cum ieri vremea a fost numai bună pentru plajă, mulţi dintre locuitorii din oraşul basarabilor
şi-au zis că nu trebuie să rateze o astfel de ocazie, aşa că locurile cunoscute de pe malul apei s-au umplut de cei care voiau să se bronzeze. Aşa cum vă spuneam, tot ieri s-a dat drumul la apă, iar la un moment dat un bărbat, aflat la rândul său pe malul râului, a observat apa care venea cu putere şi care aduna tot ce întâlnea în drumul său. Printre trunchiuri de copaci şi crăci pe care apa le ducea la vale, bărbatul respectiv a observat şi două tinere, care abia se mai puteau ţine la suprafaţă şi care, cu voci din ce în ce mai stinse, cereau ajutorul. Aşa că acesta a sunat la telefonul de urgenţă 112, anunţând ceea ce observase, iar în scurt timp, la faţa locului, au sosit mai multe echipaje ale ambulanţei, poliţiei şi ale celor de la ISU. Toţi aceştia au început scotocirea malurilor şi a apei, ajungând până la coada lacului de la Zigoneni, dar nici urmă de cele două tinere pe care apa le luase. Singura soluţie în această situaţie se pare că ar fi tot o operaţie de oprire a apei şi de secare a lacului de la Zigoneni, în speranţa ca măcar trupurile celor două fete să fie găsite. Cercetările continuă, iar în funcţie de rezultatul acestora ziarul nostru vă va ţine la curent.